Unde se oprește inteligența artificială în HR? Jumătate dintre angajatorii din România cred că nu toate deciziile pot fi lăsate pe mâna algoritmilor

Pe măsură ce inteligența artificială își face loc în tot mai multe procese din departamentele de resurse umane, de la recrutare și pontaj până la analiza performanței și planificarea forței de muncă, apare o întrebare: ce mai rămâne exclusiv uman?

Răspunsul pare să fie mai clar decât s-ar crede. Chiar dacă organizațiile investesc masiv în automatizare și algoritmi, există un teritoriu pe care majoritatea angajatorilor nu sunt dispuși să îl cedeze tehnologiei: relația umană.

Potrivit celui mai recent studiu HR & Payroll Pulse realizat de SD Worx în 16 țări europene, wellbeing-ul angajaților și sprijinul pentru sănătatea mintală sunt considerate în continuare domenii care trebuie gestionate de oameni, nu de inteligența artificială. Mai mult de jumătate dintre angajatori (51%) cred că aceste responsabilități nu pot fi transferate către tehnologie.

În România, profesioniștii HR folosesc AI în principal pentru recrutare (36%), training și dezvoltarea competențelor (30%), respectarea cerințelor de conformitate (compliance) (28%), pontaj (28%) și managementul performanței (27%). În același timp, 42% dintre organizațiile din România consideră că planificarea forței de muncă ar trebui realizată printr-un mix între tehnologie și intervenție umană, în timp ce doar 27% ar prefera automatizarea completă. În ceea ce privește pontajul, 38% dintre angajatorii români sunt deschiși către automatizarea completă cu ajutorul inteligenței artificiale.

„În România, discuția despre AI în HR a trecut deja de etapa experimentelor și intră tot mai mult în zona deciziilor strategice. Vedem organizații care nu doar testează instrumente AI, ci își regândesc procesele interne și modul în care oamenii colaborează cu tehnologia. În același timp, această transformare vine și cu provocări legate de competențe, cultură organizațională și guvernanță. Organizațiile care vor reuși să combine tehnologia cu dezvoltarea oamenilor și cu o abordare responsabilă vor avea un avantaj competitiv important în următorii ani”, a declarat Ciprian Chiorean, General Manager SD Worx România.

Pe măsură ce inteligența artificială este utilizată în tot mai multe contexte, Europa a introdus AI Act, un cadru juridic unitar pe care toate companiile din Europa trebuie să îl respecte. Legea se aplică tuturor angajatorilor, a intrat în vigoare la 2 februarie 2025 și este implementată treptat.

Începând cu 2 februarie 2025, companiile trebuie să se asigure că angajații lor dețin un nivel suficient de alfabetizare în domeniul AI și să identifice sistemele de inteligență artificială utilizate, pentru a evita folosirea unor sisteme care încalcă normele și valorile fundamentale europene, de exemplu prin încălcarea drepturilor fundamentale.

Începând cu 2 august 2025, organizațiile care dezvoltă sau implementează sisteme de AI interzise riscă amenzi semnificative.