Unde pleacă românii la studii? De câți bani ai nevoie să studiezi în Suedia, Olanda sau SUA

Deși nu o conștientizează prea tare, studenții români se aliniază din ce în ce mai mult la acest trend de a studia în străinătate, de a avea o educație internațională. Peste 6.000 de studenți pleacă în fiecare an la studii. IntegralEdu a înregistrat o creștere de 20% a numărului de studenți înregistrați la instituțiile de învățământ din străinătate, în anul universitar 2017-2018“, declară Ana Maria Papp, manager al departamentului universități în străinătate la IntegralEdu.

Ea adaugă că ”la nivelul Uniunii Europene, tinerii sunt încurajați să adopte mobilitatea educațională peste hotare întrucât acest fenomen conduce la un transfer multicultural și de valori care, în timp, va avea un rol în consolidarea structurii economico-sociale europene“. Destinațiile favorite ale studenților care pleacă la studii în afara țării rămân Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Germania, Franța Elveția, dar și SUA. Principalele surse de finanțare le reprezintă împrumuturile guvernamentale acordate de majoritatea statelor, dar și bursele de studii sau diverse ajutoare oferite de țările-gazdă.

Se pare că nici măcar Brexitul nu a afectat numărul aplicanților; din contră, consultantul educațional de la IntegralEdu a înregistrat cu 12% mai mulți candidați care au ales această destinație de studiu. Explicația este legată de avantajele multiple pe care le oferă în plus Marea Britanie. În primul rând, studenții au posibilitatea de a alege între programe standard, cu o singură specializare, sau programe combinate, unde pot studia două specializări în mod egal. De asemenea, pot opta pentru programe de licență de trei sau patru ani și au ocazia de a face internshipuri și schimburi culturale cu alte țări pe durata studiilor.

Chiar și după votul pentru ieșirea din UE Marea Britanie a continuat să acorde aplicanților împrumuturi și burse, iar Scoția a precizat la începutul lunii februarie că în anul universitar 2019-2020 studenții din spațiul european vor beneficia în continuare de învățământ gratuit pentru studiile universitare de licență.

O altă țară care a înregistrat un număr important de aplicații este Germania. Inițial, și-a propus ca până în anul 2020 să aibă un total de 350.000 de studenți străini, dar a reușit deja să atingă acest prag încă din toamna anului trecut.

Dovadă că românii manifestă un interes tot mai mare pentru studiile în străinătate este și creșterea anuală cu 15% a numărului de elevi care aleg să urmeze studiile liceale în afara țării. IntegralEdu a înregistrat, de asemenea, un procent cu 30% mai mare al numărului de copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 18 ani care pleacă în tabere educative, iar numărul liceenilor care optează pentru astfel de experiențe educaționale s-a dublat. ”Liceenii care pleacă în edutabere sunt interesați fie de aprofundarea limbii străine, fie de experimentarea unui mediu educațional. Prin astfel de experiențe ei își maximizează șansele de a primi o ofertă de la instituțiile dorite și au totodată posibilitatea unei adaptări mult mai ușoare la mediul internațional în care vor studia“, afirmă Teodora Răducanu, manager la departamentul licee în străinătate IntegralEdu. De obicei, aceste proiecte se desfășoară în perioada vacanțelor de vară, iar pe durata lor, pe lângă programul educațional, elevii pot alege să practice diverse sporturi de elită, precum golful și echitația, sau pot juca fotbal în cadrul unor cluburi, celebre precum Arsenal sau Chelsea.

Până în prezent, prin intermediul IntegralEdu aproximativ 25% dintre elevii care au plecat să-și continue studiile liceale în străinătate au reușit să acceseze burse de studii. ”Ca trend, familiile încep să se documenteze cu doi ani înainte de admiterea propriu-zisă. Investiția în educația timpurie are cea mai mare rată de returnare a investiției. Educația internațională dezvoltă multilateral tinerii, nu doar din punct de vedere academic, ci și ca formare a unui caracter puternic, a unor abilități de care aceștia vor avea nevoie pe durata întregii vieți. Această investiție pune bazele unui succes“, povestește Teodora Răducanu. Consultanții de la IntegralEdu susțin că 100% dintre elevii plecați prin intermediul companiei lor și-au continuat studiile la universități din străinătate, urmând, după finalizarea  cursurilor de licență, și studii de master. Se pare că studenții români sunt foarte apreciați pentru responsabilitatea de care dau dovadă, atât în mediul academic cât și ulterior, la joburile pe care le obțin, afirmă Teodora Răducanu.

Studiile în străinătate și creșterea competențelor lingvistice maximizează capacitatea de angajare. În prezent, în Europa Occidentală unu din doi cetățeni vorbește mai mult de o limbă străină, iar unu din patru europeni poate susține o conversație în două limbi străine. În perioada 2004 -2014, numărul elevilor vorbitori de peste două limbi străine a crescut de la 47% la 60%. Tinerii nu se mai mulțumesc cu o diplomă de licență, ci aleg să își continue studiile cu mastere și MBA-uri (Master of Business Administration). De altfel, mai nou se pune accent pe educația permanentă de-a lungul vieții. ”În prezent, doar 12% din cetățenii europeni cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani investesc în formarea continuă, însă acest proces trebuie să crească“, susține Teodora Răducanu. Tot ea adăugă că ”a fi absolvent nu înseamnă, după cum arată noile tendințe, încheierea procesului de învățare. Acesta va continua sub diverse forme și pe durata angajării. Majoritatea elevilor din prezent vor ajunge să aibă locuri de muncă care momentan nu există“.

În privința noilor generații, s-a constatat că tinerii nu mai au tendința de a păstra același loc de muncă de-a lungul întregii cariere. Acum, obiectivul lor, pe care îl ating prin schimbarea mult mai frecventă a angajatorului, este dobândirea unor experiențe, abilități și competențe multiple. Chiar dacă, în prezent, investirea în perfecționare revine în sarcina angajatorului, pe viitor tinerii va trebui să își asume singuri această responsabilitate.

Statele membre ale UE își unesc eforturile pentru a sprijini procesul de învățare continuă. În urma dezbaterilor Comisiei Europene în cadrul întâlnirii de la Strasbourg, s-au propus o serie de măsuri care să vină în sprijinul acestei idei. Una dintre decizii este legată de domeniul educației, unde se dorește ca până în anul 2025 profesorii care predau limbi străine să fie obligați să facă stagii sau să studieze minimum șase luni în afara țării de proveniență. Astăzi, statele care dețin primele locuri în ceea ce privește învățarea continuă sunt Suedia, Danemarca, Finlanda, Franța, Olanda și Luxemburg. Din păcate, conform statisticilor Comisiei Europene, România se situează pe ultimul loc la acest capitol.

În ceea ce privește bugetul alocat pentru educație, tot Danemarca, Suedia și Finlanda ocupă poziții fruntașe, în vreme ce România rămâne la coada clasamentului, cu un procent de doar 2,9% din PIB (Produsul Intern Brut) alocat sectorului educațional, în condițiile în care media europeană a bugetului destinat acestui domeniu este de de 5,4 %, iar în Europa de Est este 4,7%.