Una dintre cele mai iubite metode de a călători a românilor, pe cale de dispariție? Pandemia a schimbat și modul în care mergem în concedii

În cartea „Arta de a călători”, a autorului contemporan Alain de Botton, există o poză cu un avion care decolează și chiar lângă, următorul pasaj: „Cât de plăcut să știm (…), la ora trei după amiaza, atunci când delăsarea și disperarea ne amenință, că există întotdeauna un avion care decolează către undeva, către acel «Oriunde! Oriunde» al lui Baudelaire: Trieste, Zürich, Paris”. Autorul vorbește despre un citat al lui Baudelaire, care se pare că era pasionat de călătorii (– de ideea de a călători de fapt – fiindcă de fiecare dată când reușea să plece, așteptările lui se dovedeau a fi mai mari decât ceea ce găsea la destinație). 

Mi-am amintit citind aceasă carte de un interviu din urmă cu câțiva ani pe care l-am avut cu Michael O’Leary, CEO-ul operatorului aerian low-cost Ryanair și practic cel care a adus modelul low-cost în Europa, inspirat de operatorul american Southwest. Înainte să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, ne-a întrebat dacă ne place să zburăm. A precizat că se referă la zborul în sine, nu la destinație. Ne-a uimit cu răspunsul lui  la propria întrebare, „Nu”, apoi ne-a lăsat pe fiecare în parte să răspundem.

În timp ce pentru Michael O’Leary zborul în sine poate genera numeroase motive de stres (mai ales acum), pentru mulți dintre călători chiar și opțiunea de a vedea tabelele de plecări din aeroporturi și de a ști că pot zbura relativ oriunde reprezintă o bucurie. Românii, ca și majoritatea europenilor, au beneficiat din plin în ultimii ani de „democratizarea” zborurilor, odată cu intrarea operatorilor low-cost pe piața locală și cu intensificarea competiției și pe cerul României. Astfel, vestea că operatorul aerian low-cost Ryanair reîncepe să zboare de la 1 iulie pe 90% din rute – prima știre de acest tip anunțată din partea unei companii de profil – a avut poate pentru mulți dintre cei care obișnuiau să se bucure de vacanțe peste hotare un efect mai puternic decât alte anunțuri referitoare la relaxarea post-pandemică. 
Totuși, zborul cu avionul atât de accesibil pe care am ajuns să îl cunoaștem – poate cel mai bine descris de metafora city breakurilor în orașele europene cu prețuri ale biletelor de chiar și sub 10 euro în cazul unor promoții – pare să nu se întrevadă încă din nou la orizont. 

O scădere de sute de miliarde
Veniturile companiilor aeriene rezultate din zborurile comerciale vor înregistra anul acesta o scădere de 55% față de 2019 (-314 miliarde de dolari), se arată într-o analiză actualizată a Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA).  La începutul lunii aprilie, menționează aceeași sursă, numărul zborurilor la nivel global era în scădere cu 80% față de 2019, în mare parte din cauza restricțiilor de călătorie impuse de guverne pentru a combate răspândirea virusului, iar așteptările la nivelul întregului an vizează o scădere cu 48% a cererii pe segmentul de zboruri comerciale, atât pe plan intern cât și internațional, factorii fiind doi: recesiunea economică, prognozată de specialiști, determinată și de faptul că în al doilea trimestru din 2020 șocul economic provocat de pandemia de COVID-19 este de așteptat să fie cel mai sever, estimându-se de asemenea că PIB-ul va scădea cu 6%, față de scăderea de 2% înregistrată la vârful crizei financiare globale din 2008, celălalt factor fiind restricțiile de călătorie, care vor aprofunda impactul recesiunii asupra cererii.

O altă analiză economică, realizată de Airports Council International (ACI) World la nivel global, previzionează că pandemia de COVID-19 va conduce la o scădere cu 40% a traficului de pasageri (3,6 miliarde de oameni) de pe aeroporturi și la venituri ale aeroporturilor în scădere cu 50% în 2020, față de estimările inițiale pentru acest an. Pe plan local, traficul de pe principalele aeroporturi a înregistrat record după record, în ultimii ani fiind pusă sub semnul întrebării capacitatea de a deservi numărul mare de pasageri (în jur de 14,7 milioane de pasageri în 2019 pe Otopeni; numărul total al pasagerilor care au tranzitat aeroporturile din România se plasa la aproximativ 23,3 milioane). Faptul că românii au prins gustul călătoriilor peste hotare era cel mai evident în perioada weekendurilor sau în perioada concediilor de vară.
Cum vor arăta călătoriile noastre în viitor?

Pauză pentru era city break-urilor
„Era city breakurilor este pe hold, vom reveni la o lume în care va exista din nou city break, dar nu știu cât de repede se va întâmpla acest lucru”, crede Szabolcs Nemes, partener în cadrul companiei de consultanță Roland Berger România, cu expertiză și în industria aeriană.  Cele 14 zile de carantină de la destinație, dar și la întoarcere, la care se adaugă riscul contaminării pe drum sau în locul spre care călătorim fac extrem de dificil acest concept de călătorie cu avionul, cel puțin pe termen scurt. Apoi, mai târziu, decizia unei astfel de călătorii va ține de fiecare călător în parte și de situația epidemiologică din destinațiile vizate.

„Toată lumea va pune în balanță riscul pe care și-l asumă cu beneficiile unei vacanțe, iar acest risc va varia mult în funcție de situația din țara respectivă de la un anumit moment – este posibil să existe țări care din punct de vedere epidemiologic să stea mai bine la acest capitol, și alte țări care să stea mai rău. Pe termen scurt și mediu – adică pentru câteva luni – este puțin probabil să se revină la fenomenul city break așa cum era acesta anterior pandemiei; cine va pleca în vara aceasta va pleca pentru mai mult timp și cred că și plecările din  toamnă vor fi sub semnul întrebării. Depinde foarte mult de cum va evolua situația per ansamblu – dar aș spune că scenariul cel mai plauzibil este că city breakul va fi pus pe hold anul acesta.”
Și pe termen lung, în contextul mai favorabil din perspectivă sanitară, zborurile de acest tip ar putea să aibă de suferit prin prisma prețurilor biletelor de avion. Dacă în perioada imediat următoare tarifele de zbor ar putea înregistra o scădere, prețul fiind un instrument prin care companiile să își recupereze o parte din călători, pe termen mediu-lung efectele pandemiei s-ar putea reflecta în creșterea tarifelor de zbor. 
Szabolcs Nemes pune evoluția prețurilor în contextul perspectivelor de revenire a industriei aeriene: „Spre deosebire de alte industrii unde sunt speranțe, prin urmare sunt așteptări mari referitoare la o revenire mai rapidă, în cazul industriei aviatice cele mai multe prognoze indică o revenire a traficului la nivelul anului 2020 ante-COVID-19 cel mai devreme undeva prin 2022-2023”. Chiar dacă pentru anul acesta proiecțiile variază, toate indică o reducere a traficului aerian cu undeva între 50% și 70%, după câteva luni în care acesta s-a prăbușit parțial în luna martie și total în lunile aprilie-mai în multe țări.
Or, este foarte probabil ca reducerea capacității să declanșeze o tendință de consolidare a industriei, care să se translateze și în mai puține linii aeriene pentru că altfel, crede Nemes, industria nu va putea reveni la stabilitate.
În ceea ce privește prețul, partenerul de la Roland Berger descrie posibilele evoluții pe termen scurt și lung. „În următoarele câteva luni este destul de clar că apetitul e destul de limitat pentru a călători în scopuri de turism sau leisure, în primul rând din considerente sanitare și din considerente legate de ce se întâmplă pe parcursul călătoriei sau la destinație, dar și legat de ce ce se întâmplă la întoarcerea în țară”, spune el.
Nici călătoriile de business nu vor mai fi luate în calcul pe termen scurt și probabil vor fi efectuate cu o frecvență mult mai redusă și pe termen mai lung, în contextul în care varianta lucrului fără deplasările în străinătate s-a dovedit a fi una perfect fezabilă și, în multe privințe, mai eficientă.
„Aceasta înseamnă că indiferent de cum va arăta industria aviatică – chiar și dacă își va reveni complet – se va călători mai puțin în viitor în scop de afaceri. Am văzut cu toții că se poate și fără călătorii și se poate într-un mod absolut eficient. Evident, tehnologia nu poate să înlocuiască acele călătorii în totalitate, nici absolut toate întâlnirile și în persoană, dar în multe situații videoconferințele pot fi un substitut bun”, spune el. Astfel, deplasările de afaceri vor fi tratate de către companii într-un mod mult mai precaut și rațional.
În contextul în care pe termen scurt există atât de multe elemente care nu ajută cererea pentru deplasările în străinătate, într-un astfel de orizont de timp limitat, prețul va fi folosit de majoritatea liniilor aeriene drept  un instrument pentru stimularea călătoriilor.
„Este foarte posibil ca în mod paradoxal, pe termen scurt, să avem niște prețuri mai mici la  biletele de avion, tocmai pentru că liniile aeriene încearcă să atragă trafic, să mărească numărul de pasageri și să umple avioanele – ceea ce, în contextul unor costuri suplimentare  precum dezinfectarea avioanelor între zboruri, care, pe lângă costul suplimentar cu dezinfectarea, ar ține și avionul mult mai mult timp la sol, așadar activul devine mai puțin productiv, poate părea contraintuitiv.”
În plus, în situația în care va fi introdusă măsura de păstrare a unui loc liber între pasageri în aeronave, 33% din locurile avionului nu vor mai putea fi vândute, ceea ce se traduce printr-un alt cost suplimentar semnificativ. Apoi, crede el, și la nivelul aeroporturilor există costuri suplimentare generate de toate aceste măsuri, pe care acestea vor încerca să le transfere către companiile aeriene. „În primă fază, toate aceste costuri suplimentare nu vor fi transferate către consumator pentru că interesul liniilor aeriene este să genereze trafic și să umple avioanele. Astfel, dacă reușesc să acopere costurile variabile în totalitate și pe cele fixe chiar și parțial, este clar că la finalul zilei au un rezultat mai bun decât în situația actuală în care au niște costuri fixe și venituri aproape zero”, spune Szabolcs Nemes.
Pe de altă parte, liniile aeriene ar putea beneficia de situația prețului redus al combustibilului, până la undeva peste jumătate față de nivelul  din decembrie-ianuarie, ceea ce este important, în contextul în care în jur de 30% din costuri pentru o linie aeriană este reprezentat de acest cost. „Dacă s-a redus la jumătate, avem acolo un 15% care poate să fie economisit, dar acest lucru doar teoretic – multe linii aeriene aveau contracte de hedging la nivelul de preț anterior al combustibilului și de fapt în perioada aceasta au înregistrat pierderi.”
Szabolcs Nemes observă că unele linii aeriene au fost surprinse într-o situație mai dificilă din punctul de vedere al lichidității financiare, altele într-o situație favorabilă, având rezerve de cash (în jur de 4 miliarde de dolari în cazul Ryanair și circa 1,5 miliarde de dolari în cazul Wizz Air), iar cele care au o putere financiară și rezerve de lichiditate mai mare cu siguranță se vor gândi și la expansiune și la intrarea pe niște rute de pe care se retrag alte linii aeriene care au dificultăți. „Este posibil ca acestea să se gândească la preț ca la un instrument care să genereze trafic pe rutele respective.”
Apoi, pe termen mediu și lung, toate aceste costuri suplimentare vor fi transferate către consumator și vor contribui la prețurile mai mari ale biletelor plătite de acesta. Suplimentar,  „dacă se reduce capacitatea per total, ne putem aștepta la o consolidare, iar dacă rămân mai puține linii aeriene, va crește probabilitatea ca prețurile să se mărească”.
În perioada aceasta diverse linii aeriene au accesat ajutoare sub diverse forme, unele dintre ele sub formă de împrumuturi care va trebui rambursate: „Ca să rambursezi acele împrumuturi, până la urmă din venituri viitoare vei putea să le rambursezi și să le acoperi, și atunci avem un argument în plus pentru care ne putem aștepta la o creștere a prețurilor pe termen mediu și lung. Apoi rămâne incertitudinea legată de evoluția pandemiei, de dezvoltarea unui vaccin, de introducerea pandemiei ca parte din noua normalitate și, implicit, măsurile care generează costuri suplimentare pentru linii aeriene și pentru aeroporturi până la urmă.”
Cine va câștiga războiul aerului în context pandemic? Liniile aeriene care sunt mai stabile din punct de vedere financiar și care stau bine din punctul de vedere al lichidității au premise mai bune să iasă în câștig ca urmare a acestei situații fiindcă își permit acest lucru – ele pot să susțină o perioadă mai extinsă cu pierderi, cu venituri din operațiuni mai reduse și pot să finanțeze acele expansiuni pe rute noi sau baze unde înainte nu erau prezenți. Și, totodată, acestea pot negocia într-un mod mai puternic și cu diverse aeroporturi pentru a obține condiții mai avantajoase față de alte linii aeriene pentru că în perioada aceasta aeroporturile au nevoie de trafic și o linie aeriană care poate să genereze trafic vine cu argumente suplimentare față de cele care nu pot face acest lucru.”
Operatorul aerian low-cost Wizz Air se numără printre posibilii operatori aerieni care au anunțat deja noi baze, Ryanair la fel, iar acordul pe care îl grupul Lufthansa îl are cu statul german pentru primirea pachetului de sprijin financiar prevede și renunțarea la câteva sloturi din aeroporturile principale din München și Frankfurt – acele sloturi ar putea deveni disponibile pentru alte linii aeriene. „Este o mare necunoscută în ceea ce privește ajutoarele de stat fiindcă dacă vorbim despre ajutoare de stat pentru un context normal, acestea pot denatura peisajul competițional. Este clar că acum nu suntem într-un în context normal, compensarea efectelor pandemiei este adusă în discuție de liniile aeriene, totodată unele companii primind și altele neprimind astfel de ajutoare, se schimbă raportul de forțe sau echilibrul din piață pe de o parte, iar pe de altă parte este totuși neclar cum se asigură statele respective că ajutoarele sunt returnate și că după acordarea lor va exista un program consistent de restructurare acolo unde este cazul.”
De asemenea, punctează specialistul, în unele cazuri ajutoarele de stat ajung să fie acordate și unor companii care nici înainte de contextul COVID-19 nu au aveau o situație financiară foarte bună.
„Sunt ajutate linii aeriene care oricum aveau existența pusă sub semnul întrebării. Spre exemplu,  dacă ne uităm la piața din România, se discută despre ajutoare de stat din partea statului român pentru diverși operatori. Nu avem vizibilitate asupra condițiilor ajutoarelor de stat și criteriilor de selecție a beneficiarilor, este esențial ca acestea să fie folosite într-un mod eficient, să contribuie la sustenabilitatea companiei pe termen scurt, mediu și lung, să nu ajungă să fie folosite pentru acoperirea unor zone deficitare care și înainte generau pierdere și să nu ajungă ajutor de stat un instrument care nu își atinge obicetivul, dar aici putem să discutăm doar anumite ipoteze.”
Ce se întâmplă cu zborurile de lung curier? „Pe termen scurt nimeni nu se gândește să zboare pe distanțe lungi sau cei care se gândesc mai așteaptă fiindcă aici intervin mai multe necunoscute și variabile. Dacă în spațiul european, cu toate incertitudinea existentă, lucrurile sunt totuși mai predictibile, pentru zborurile pe distanță lungă nu este așa. Trebuie să vedem ce se va întâmpla în țările respective din punct de vedere sanitar, dacă sunt pregătite să primească călători de pe alte continente, cum sunt tratate persoanele persoanele respective în țările în care revin etc.” Cel mai apropiat orizont de timp în care s-ar putea relua aceste zboruri ar fi spre toamnă.
În ceea ce privește propriul concediu, Szabolcs Nemes spune că, la fel ca toată lumea, se gândește și va lua o decizie în funcție de cum vor evolua lucrurile. Totuși, mărturisește că nu ia în calcul varianta unui zbor. „Deocamdata nu mă gândesc la zbor vara aceasta, sunt mulți factori de analizat, urmăresc cu atenție evoluția pandemiei pe plan local și internațional, precum și măsurile de siguranță recomandate de experți în sănătate, este un risc de expunere pe care nu doresc să mi-l asum în acest moment.”

Ce spun operatorii de zbor
La solicitarea Business MAGAZIN, reprezentanți ai operatorului aerian Austrian Airlines, care transporta zilnic pasageri din București spre Viena și alte destinații europene, dar și din Sibiu, confirmă că în perioada următoare balanța prețurilor va înclina în favoarea pasagerilor. „Ne așteptăm la prețuri scăzute ca urmare a unei cereri scăzute. Operatorii aerieni trebuie să reconstruiască încrederea pasagerilor prin adoptarea unor măsuri riguroase de igienă în operațiunile lor. Odată ce pe termen lung cererea va crește din nou, prețurile vor urma probabil acest trend”, spune pentru Business MAGAZIN Leonhard Steinmann, purtător de cuvânt al Austrian Airlines.
Reprezentantul companiei este discret în ceea ce privește politica de preț pe care Austrian Airlines o va implementa în următoarea perioadă, din motive legate de competiție.
„Începând cu data de 15 iunie, Austrian Airlines va reîncepe operațiunile de zbor normale după o pauză de aproximativ 90 de zile. București va fi în programul nostru de zbor încă de la început. În plus, în luna iulie vom relua operațiunile din Sibiu”, precizează Steinmann.  În privința vacanțelor scurte, reprezentantul Austrian Airlines răspunde că organizarea acestora va depinde de reglementările din fiecare țară. Totuși, aceste măsuri încep să se relaxeze în anumite țări (în special în Austria), „astfel că nu vedem niciun motiv pentru ca oamenii să-și reia călătoriile în orașe în viitor”.
Pe de altă parte,  Olga Pawlonka, manager de vânzări și marketing pentru regiunea Europei Centrale și de Est și pentru Balcani în cadrul Ryanair, este de părere că orizontul de timp în care călătoriile se vor desfășura ca în vremurile de normalitate este unul mai mare:  „Credem că va mai dura o vreme până când volumele obișnuite ale traficului de pasageri se vor întoarce. Încrederea consumatorilor va fi influențată de restricțiile de sănătate publică, precum verificările de temperatură la aeroporturi și necesitatea de acoperire a feței de către pasageri și angajați de la bordul aeronavelor. Ryanair se așteaptă ca traficul pe programul de zbor redus să fie stimulat de discounturile de preț importante și aflate la niveluri mai scăzute decât în cazul operatorilor care s-au înarmat cu scuturi formate din ajutoare de stat considerabile. Va fi nevoie de o politică agresivă în ceea ce privește prețurile pentru a-i încuraja pe pasageri să călătorească”.
Reprezentanul Ryanair mai precizează că operatorul face apel la autoritățile UE pentru reducerea taxelor pentru pasageri, taxelor aeroportuare din industrie ca o alternativă mai bună la „doparea” cu ajutoare de stat pentru operatorii de linie. „Când Ryanair se va întoarce la programul normal de zbor în iulie, peisajul competițional din Europa va fi distorsionat de ajutoarele de stat fără precedent ale guvernelor UE oferite operatorilor naționali. În prezent, valoarea acestora ajunge la 30 de miliarde de dolari – în plus față de susținerea plății angajaților – în special în ceea ce privește grupul Lufthansa, AirFrance-KLM, Alitalia, SAS, Norwegian, dar și Tarom și Blue Air. Tot acest ajutor de stat încalcă regulile UE și va distorsiona terenul egal de joc în competiția aeriană pentru mai mulți ani. Ryanair și alți operatori aerieni bine administrați nu vor solicita (și nu vor primi) un astfel de ajutor de stat și vor adresa aceste bailouturi nedrepte în sălile de judecată ale UE pentru a proteja competiția justă în piața europeană a aviației, care a făcut atât de multe pentru oferirea unor prețuri scăzute consumatorilor în ultimii 20 de ani.”
Ryanair a anunțat că plănuiește să se întoarcă la 40% din programul de zbor de la 1 iulie 2020, ca urmare a ridicării restricțiilor guvernelor pentru zborurile intra-UE și ca urmare a unor măsuri de sănătate publică eficiente în aeroporturi. Ryanair va opera un program de zbor zilnic de aproximativ 1.000 de zboruri, relansând rețeaua de rute în proporție de aproximativ 90%. Reprezentanții Ryanair descriu drept binevenite noile ghidaje UE care pot asigura întoarcerea cetățenilor europeni la programul de zbor în UE în perioada în care va urma pentru a-și proteja sănătatea lor, dar și pe a echipajului. „Aceste decizii eficiente permit industriei aeriene să repornească în iulie și august. (…) Ryanair a făcut din nou un apel guvernelor din Irlanda și Regatul Unit pentru a renunța la măsurile neimplementabile și ineficiente ale carantinei de 14 zile, la care acum se renunță în majoritatea țărilor europene în favoarea purtării măștilor și a distanțării sociale.” 
În perioada următoare, și ceilalți operatori prezenți pe piața locală – printre care liderul pieței, operatorul Wizz Air au anunțat redeschiderea programului de zbor, dar și lansarea de noi rute la prețuri similare perioadei ante-COVID, la fel și operatorul privat românesc Blue Air. În ceea ce privește operatorul național de stat, turbulențele par a se reflecta în managementul companiei – directorul general, George Barbu, a anunțat săptămâna trecută că își va da demisia.

Cu ce înlocuim city breakul?
„Nu aș spune că ne luăm adio de la city break, dar anul acesta va fi un an altfel, cu această temere că oricând te-ai putea infecta sau oricând regulile s-ar putea schimba, cu aceste necunoscute cred că se va lua o decizie destul de greu să călătorești pe distanțe mai lungi și pe termen scurt”, spune Răzvan Pascu, consultant în industria turismului și fondator al firmei Travel Communication. De aceeași părere sunt, spune el, și hotelierii cu care a discutat – potrivit lor, durata rezervărilor se mărește – nu mai apar rezervări de câte două-trei nopți, turiștii preferă vacanțe care se întind pentru cel puțin o săptămână.  „Aceasta este tendința, să apară mai puține rezervări, dar mai lungi.”
De aceea, el crede că pe termen scurt și mediu nu vom vorbi despre city breakuri așa cum vorbeam în anii trecuți – nici chiar dacă lucrurile se vor îmbunătăți în mod vizibil.
De ce preferau românii destinațiile externe în detrimentul celor din România?
„Fiind atât de multe companii aeriene care zburau la tarife foarte bune peste tot în Europa, era uneori mai avantajos să zbori de la București într-un oraș vestic decât să mergi cu mașina – să faci 12 ore până în Maramureș. Lucrurile se vor schimba acum puțin, cel puțin pe termen scurt, dacă vorbim despre următoarele 4-5 luni, iar legat de ce se va întâmpla în toamnă, aici lucrurile depind foarte mult de evoluția cazurilor după ce țările se deschid din  punct de vedere turistic, degeaba Grecia sau Bulgaria sunt considerate acum destinații sigure dacă vor avea cazuri de import. Lucrurile s-ar putea să se schimbe – nu ar fi exclus, mai ales pe noua reglementare, cu cinci cazuri la un milion, ca atunci când pleci de exemplu în Germania, care este acum la limită, când te întorci să afli că trebuie să intri în izolare. Având această grijă permanentă, s-ar putea să te gândești de două ori înainte să ieși din țară – iar dacă o vei face, s-ar putea să fie pentru o perioadă mai lungă și pentru un motiv care chiar să conteze.”
El spune că va călători în România în următoarea perioadă, deși are bilete de avion cumpărate pentru Croația, care deocamdată se află în țările fără un număr mare de cazuri, se mai gândește la Grecia și Islanda, despre care spune că o avea de mult timp în minte, dar nu avea timp să meargă  – poate din cauza destinațiilor mai îndepărtate unde ajungea deseori. „Sunt destinații în care este multă natură și cred că vor fi mulți turiști care să mizeze pe acest tip de locuri și mai puțină aglomerație. Pe termen mai lung sau mediu, din toamnă, mi-aș dori să reiau călătoriile exotice cu grupurile pe care le aveam, dar lucrurile sunt incerte. Recomandarea mea, inclusiv pentru turiștii noștri, este să mai așteptăm măcar o lună ca să vedem cum evoluează lucrurile.”
Răzvan Pascu amintește că dincolo de faptul că se poate călători sau nu – sau că virusul a dispărut sau răspândirea acestuia a încetinit, mai sunt și chestiuni logistice de care trebuie să ținem cont. Exemplifică prin faptul că multe dintre companiile aeriene și-au întrerupt zborurile, unele țări sunt închise, Statele Unite și-au închis ambasada – pe termen nelimitat deocamdată, etc.
„Anul acesta, călătoriile nu vor mai fi așa cum le știm și trebuie să ne împăcăm cu acest gând fiindcă altfel vom suferi – probabil ne vom întoarce la vechea variantă de a călători într-un concediu două săptămâni, în loc să avem trei minivacanțe de câte 4-5 zile.”
Alternativele sunt vacanțele în țară inclusiv în locuri pe care poate nu le-am descoperit până acum, nu le-am dat atenție sau despre care aveam percepția că pot fi mai sigure sau că nu vor fi la fel de aglomerate și, de asemenea, călătorii regionale, cu mașina – Grecia, Croația, Muntenegru etc. „Când vor începe cursele aeriene, primii care vor călători vor fi cei care vor să își vadă familia sau care stau de trei luni blocați în străinătate și vor să se întoarcă acasă, nu neapărat cei care vorbesc despre vacanțe. Dacă după 2-3 săptămâni, lucrurile nu se vor agrava, atunci poate vor începe să prindă curaj și turiștii. Cred că de la toamnă putem să vorbim despre avioane pline măcar în proporție de 75% – cu turiști, nu mă refer la cei care merg cu contracte de muncă.”
În ceea ce privește evoluția prețurilor, spune că un trend al tarifelor mai scăzute s-a observat și în Asia – imediat după ce au fost reluate zborurile au fost oferte nemaivăzute – și cu 90% reducere, la unele companii pe rute interne, au lansat abonamente de zbor doar ca să își realizeze bilanțul contabil – nu s-a mai gândit nimeni la profit. „Probabil asta va fi valabil și la noi, dar pe termen scurt. Pe termen lung, în funcție de cum va evolua cererea – dacă cererea va continua să crească, dar rutele nu vor mai fi deservite, atunci prețurile vor începe să crească, iar dacă ne uităm la ce se întâmplă cu zborurile de lung curier anul viitor – toate zborurile apărute în sistem – sunt deja mai scumpe cu 10-15%, acestea fiind afișate cu un an înainte.” Un argument în acest sens este că vor exista mai puține curse.
 

Psihologia călătorului român
„În ultimii ani a fost tot mai accesibil să ieși în concedii în străinătate, uneori, dacă ai puțin timp să cauți oferte, de foarte multe ori poți găsi ceva mult mai avantajos din punct de vedere financiar în afara țării comparativ cu prețurile de la noi. Pe de altă parte, presiunea socială ne-a împins cumva să accesăm mai mult vacanțe peste hotare, este aproape de neconceput pentru mulți oameni să nu aibă măcar un concediu pe an, măcar un weekend prelungit pe an vizitând o zonă în afara țării – atunci, presiunea socială pentru a-ți face vacanțele în afara țării reprezintă un motiv pentru a-ți etala poate anumite gusturi mai extravagante, a discuta despre aceste lucruri”, explică psihoterapeutul Cristina Feodorovici motivele pentru care românii au preferat în ultimii ani varianta vacanțelor în străinătate. „Cunosc destui oameni care după o vacanță în străinătate își mai iau câteva zile, o săptămână vacanță ca să se odihnească fiindcă acea vacanță a fost mai mult decât puteau duce.”
Din perspectiva pandemiei și a faptului că în acest moment ne este dificil să călătorim peste hotare, poate să intervină și o interpretare optimistă a acestui fapt, a lipsei presiunii sociale de a ne face vacanțele în locuri cât mai interesante, exotice, cât mai departe de țara noastră. Menționează chiar o glumă care circulă pe rețelele de socializare: „Nici anul acesta nu am cum să merg în vacanță în Dubai, din cauza pandemiei. În alte dăți nu aveam bani”. Acum, fiecare călător își poate organiza astfel vacanța fără să se mai lase presat de nevoia de a demonstra că își permite să plece din țară în vacanță.
Apoi, în situația unei relaxări mai mari anunțate de autorități, reticența oamenilor în materie de călătorii peste hotare cu avionul se va păstra pentru o perioadă mai mare de timp. „Cred că oamenii nu se vor înghesui foarte mult să zboare în primă fază, asta cred, în primul rând fiindcă frica de această pandemie este destul de crescută. Există o anxietate generală care ne face să fim puțin mai precauți chiar dacă am fi tentați să facem niște lucruri – atunci cred că oamenii nu se vor înghesui foarte mult să iasă din țară”, crede psihoterapeutul. Ea este de părere că va exista cu siguranță o categorie de români care vor alege să profite de aceste oferte, dar crede că numărul lor nu va fi atât de mare așa cum s-ar întâmpla în condițiile nonpandemice și „dacă nu ar fi trecut prin spaimele prin care au trecut de trei luni încoace”.

Cu ce vom înlocui aceste vacanțe? „Le vom înlocui cu vacanțe și weekenduri pe care le vom putea petrece în țară, probabil vom ieși ceva mai mult și ne vom vedea mai des cu prietenii pentru că acesta a fost unul dintre neajunsurile majore ale acestei pandemii, faptul că am stat izolați de ceilalți. Cu siguranță ne vom bucura să ieșim la o terasă chiar și la colțul blocului, cu 1-2 prieteni, iar asta ne va aduce satisfacții ca și cum am pleca într-un city break undeva într-un colț de lume.” Ea punctează că oamenii au nevoie de răspunsuri atunci când există întrebări, iar lucrul care a produs o anxietate foarte mare în această perioadă a fost tocmai faptul că nu au existat răspunsuri, oamenii nu știau de ce ne îmbolnăvim, cine sunt cei care se vor îmbolnăvi, ce se întâmplă dacă se îmbolnăvesc și cum vor fi tratați. Faptul că nu am avut răspunsuri, fiind o situație cu care nu ne-am mai confruntat, a fost de fapt motivul pentru care anxietatea a fost atât de crescută pentru pshicul uman. Faptul că știe că acolo există un pericol, dar știe exact la ce să se aștepte, este de preferat decât să nu știe ce este acolo. „Când vom avea suficiente răspunsuri, vom începe să ne raportăm cu mai puțină anxietate la această pandemie.”
Precizează că un număr restrâns din rândul pacienților au adus în discuție dorul de călătorii – „Mai degrabă era frica legată de cum să facem să ieșim cu bine din această nebunie, mi-e dor de prieteni, să îi îmbrățișez, să stăm la povești, să mă întorc la job, destul de puțin nevoia de a călători în străinătate – da, exista și asta undeva într-un colț de minte, dar nu atât de pregnant ca dorul de socializare cu ceilalți”.
Va câștiga viața de familie în detrimentul călătoriilor? „Depinde de tipologia fiecăruia, suntem foarte diferiți și pe fiecare dintre noi criza ne afectează în moduri diferite – tocmai pentru că suntem atât de diferiți. Sunt persoane pentru care cariera este în prim-plan și chiar dacă au sau nu o familie, aceasta este în plan secund; sunt de asemenea persoane pentru care familia este cea mai importantă și atunci
cariera – indiferent cât de sus se află ei pe scara ierarhică din punctul de vedere al carierei – este pe plan secund.”