Una dintre cele mai bogate țări europene anunță unele dintre ce cele mai mari pierderi din istorie după ce pandemia a șters peste 36 mld. euro din valoarea rezervelor

Banca Națională a Elveției a înregistrat cel mai prost trimestru din istoria de 113 ani a băncii centrale, după ce impactul pandemiei de Covid-19 asupra piețelor globale a șters peste 36 mld. euro din valoarea rezervelor băncii, în primele trei luni din 2020, potrivit FT.

Deținerile valutare masive ale băncii centrale – care au crescut semnificativ în ultimii ani ca parte a unor intervenții menite să țină jos valoarea francului elvețian – au scăzut cu 39 mld. euro în primele trei luni din acest an, conform datelor transmise joi de banca centrală.

Pierderile au fost atenuate doar de aurul pe care îl deține banca, a cărui valoare a crescut cu 2,6 mld. euro, în contextul în care panica din piețe i-a determinat pe investitori să se reorienteze spre ceea ce sunt considerate a fi active sigure.

Portofoliul de 760 mld. euro al băncii centrale transformă Banca Națională a Elveției într-unul dintre cei mai mari investitori instituționali din lume. Deținerile acesteia includ mai multe companii bluechip din SUA. La un moment dat, Banca Națională a Elveției deținea mai multe acțiuni Facebook decât Mark Zuckerberg.  

Banca Națională a Elveției nu operează aceste dețineri cu scopul de a face profit. În schimb, acestea fac parte dintr-o politică monetară neobișnuită, gândită pentru a menține competitivitate economiei interne a Elveției. Alături de dobânzile negative, Banca Națională a Elveției vinde în mod regulat franci elvețieni în piețele internaționale și cumpără active denominate în valută la schimb. Ambele politici sunt gândite pentru a diminua presiunea pusă pe francul elvețian.