In ultimele doua decenii, evolutia economiei romanesti a fost lipsita de coerenta si rareori vizitata de succes. Celor ce ne-ar aduce aminte de fenomenul cresterii economice din ultimii ani le spunem ca a fost vorba pur si simplu de sansa si de geografie, nu de politici care sa ajute Romania sa stie cu adevarat ce vrea si cu ce se poate impune cel mai bine in lume. Daca socotim actuala criza drep…
DINU PATRICIU – ROMPETROL “Politicile economice ale decidentilor politici nu mai sunt importante, o tara trebuie sa devina prietenoasa cu mediul de afaceri. Apoi sa dezvolte domeniile cele mai rationale. Nu stiu domeniile, pentru ca nu stiu cele mai dispuse businessuri din Occident care sa-si delocalizeze activitatile in Romania. Atata vreme cat Bulgaria are o taxa unica de 10%, cert e ca nu-ti poti permite sa ai o taxa mai mare. Avem atuuri pe care nu le folosim: suntem cea mai mare tara din zona, nu numai ca dimensiuni si populatie, ci si ca potential. Bucurestiul ar putea deveni centrul financiar al Balcanilor, dar pentru asta ar trebui sa ne schimbam mentalitatea. Bursa ar trebui sa atraga companii semnificative din regiune, din toata regiunea Marii Negre si Balcanilor. O bursa regionala ar dinamiza intreg mediul de afaceri.”MARIUS GHENEA – PCFUN “Este evident de datoria statului sa foloseasca in mod eficient banii pe care ii incaseaza de la contribuabili, adica de la noi toti! Din acest punct de vedere, eu, contribuabil, sunt foarte dezamagit pentru ca nu inteleg de ce trebuie sa hranesc birocratia ineficienta si uneori chiar inutila a statului cu taxele pe care le platesc, in loc sa alimentez cu aceste taxe politici eficiente de stimulare a domeniilor economice strategice pentru Romania. Daca ne uitam la Irlanda sau India, dar si la alte exemple, devine clar ca rezultatele economice au fost realizate si pe baza politicilor guvernamentale si a sustinerii de care anumite sectoare s-au bucurat din partea guvernelor respective (sau, in cazul Irlandei, de sustinerea prin reducerea taxarii, care a propulsat-o, cel putin pentru doua decenii, ca o revelatie economica a Uniunii Europene). In ceea ce priveste varianta <sa lasam mediul economic sa aleaga>, e clar ca acesta va functiona pe criterii de piata si, fara o <comanda> specifica, va migra spre zonele cele mai oportune. Insa tocmai aici vine rolul guvernului, de a pilota companiile private catre zonele de maxima oportunitate, mai ales intr-o perioada de criza.”FLORIN TALPES – BITDEFENDER “Vad o perioada dificila de 2-3 ani, urmata de crestere economica. Peste 20-30 ani, Romania poate deveni o tara a carei economie o sa fie aliniata cu pozitia pe care o are in Europa ca marime a populatiei. Pe de alta parte, in vremuri de criza natiunile string cureaua si investesc in viitor. Cum spunea Napoleon, in razboi, la mijloc tinem magarii si savantii.”RADU ENACHE – DIRECTOR GENERAL AL HP “Vad criza ca o oportunitate ca mediul politic sa colaboreze mai bine cu cel de afaceri. Fiecare are nevoie de celalalt pentru o dezvoltare sanatoasa si aici cred ca relatiile trebuie sa fie mai stranse. Este un lucru pe care alte state il aplica deja cu incredere; este cazul SUA, unde presedintele Obama are un <Economic Recovery Advisory Board> alcatuit din personalitati marcante din mediul de afaceri.”ANDREEA VASS – CONSILIER AL PRIMULUIMINISTRU “Vulnerabilitatea Romaniei in fata crizei economice actuale tine nu doar de resursele financiare internationale tot mai costisitoare pentru acoperirea deficitului comercial, din care aproximativ 2 miliarde de euro sunt generate doar din sectorul agroalimentar, dar si de imposibilitatea cresterii productivitatii interne si a exporturilor pe termen scurt. Agricultura necesita cel putin doi-trei ani de restructurari masive pentru a deveni exportator net. Pietele agricole nu sunt inca organizate, iar importurile le domina. Retrocedarile etapizate si niciodata incheiate au faramitat excesiv productia agricola. Comasarea a fost impiedicata de lipsa unei piete funciare autentice. Daca discutam despre introducerea cadastrului unitar pe cheltuiala statului, estimarile noastre se ridica la costuri de aproximativ 500 de milioane de euro si ca perioada de finalizare discutam despre vreo patru ani, cu impact asupra a 4 milioane de parcele si undeva intre 1,5-1,8 milioane de proprietari. Cert este ca in primii doi ani, in calitate de stat membru al UE, Romania a pierdut pariul nu doar cu agricultura, ci si cu infrastructura, turismul, absorbtia fondurilor europene in aceste scopuri, justitia.”ADRIAN STANCIU – HUMAN SYNERGISTICS “Statul are rolul principal. Economia libera nu poate urma destinatii care au retur in termen asa de lung, e o zona unde autoreglarea nu functioneaza. Din pacate, statul nostru e complet incoerent si incapabil sa urmeze orice fel de strategie pe termen lung. In ce priveste costurile, ele sunt legate, ca in orice decizie de nivel strategic, de ceea ce lasi in urma. Statul roman nu prioritizeaza pentru ca prioritizarea presupune, prin definitie, ca ceva devine important si altceva neimportant, cu consecinta imediata ca lucrurile neimportante nu mai capata atentie si nici resurse sau, la rigoare, sunt chiar oprite. Noi nu putem face asta, pentru ca puterea politica e prea ahtiata dupa voturi si nu fara motiv, daca asta e mecanismul care o tine la putere. Avem nevoie de un lider puternic, luminat si credibil care sa ne convinga ca asta e calea de urmat si sa poata sa ia decizii grele fara a-si pierde suportul popular. Asa ceva e imposibil in sistemul constitutional romanesc.”COSMIN JOLDES – PARTNERS CHANNEL MANAGER PENTRU ROMANIA SI SERBIA, ACHIEVEGLOBAL “Determinarea avantajului competitiv national al Romaniei ar trebui facuta urmand cel mai important model strategic dezvoltat in acest sens – <Diamantul lui Porter> (concept dezvoltat de profesorul Michael E. Porter in lucrarea sa <Avantajul competitiv al natiunilor> – n. red.), instrument care arata de ce unele natiuni sunt mai competitive decat altele, de ce anumite industrii nationale sunt mai competitive decat altele. Avantajul competitiv national este rezultatul succesului companiilor locale, transpus apoi la scara globala, odata cu expansiunea firmei. Determinantii succesului sunt: factorii specifici locali, cererea locala pentru anumite produse si servicii, industriile suport – care ajuta la realizarea acelor produse si servicii, strategia firmelor, structura pe industrii si mediul concurential.”ALEXANDRU COSTIN – ADOBE ROMANIA “Avem o populatie in continua scadere, deci ne diminuam potentialul de piata de desfacere pentru altii si scade si forta de munca de pe piata. Suntem parte din UE, fapt care ne creste puternic costurile cu forta de munca, iar productivitatea nu creste in acelasi ritm. In plus, se pare ca exista o serie de probleme fundamentale in sistemul de invatamant, care nu mai este capabil sa formeze foarte multi intelectuali de valoare, din anumite motive – un mix al imbatranirii sistemului coroborat cu scaderea interesului pentru scoala al generatiei tinere. Trecand de toate acestea, vad Romania transformandu-se intr-o tara bine dezvoltata economic in aproximativ 15 ani, probabil ajungand la nivelul unor tari ca Spania, Portugalia sau Grecia.”MIHAI SFINTESCU – PARTENER 3TS CAPITAL “Pentru un viitor bun, trebuie sa ne intoarcem la lucrurile fundamentale: o economie nu inseamna utilaje si statistici, ci in primul rand oameni care sunt harnici, creativi si ambitiosi. O directie deci este sistemul de invatamant, care are multe lacune, in care se risipesc bani, eforturi si chiar vieti. O alta este sa perseveram in a imbunatati societatea, iar aceasta este o discutie care depaseste cadrul economic. A venit timpul sa ne gandim ce societate vrem sa lasam pentru copiii nostri.”MARIUS STANCESCU – RIFF HOLDING “Nu avem decat solutia exploatarii interesului public general: comertul liber, serviciile globale si distractia. Ramane doar sa descoperim proportiile optime ale celor trei ingrediente. Ne lipseste simplitatea, eficienta de a ajunge la rezultate pe drumul cel mai scurt, cu cele mai mici eforturi si costuri. Cred ca suntem experti in elaborarea unor teorii si strategii complicate, greu de administrat. Ne lipseste expertiza optimizarilor.”STEFAN PADURE – ANGST RO “Europa nu sta foarte bine la managementul agricol, dar incearca prin Politica Agricola Comuna si fondurile alocate, precum si prin politicile vamale sa reziste zonelor cu avantaje naturale ca America de Nord si de Sud. Este destul de greu sa faci fata unui producator care are costuri la jumatate. Agricultura romaneasca are nevoie de sprijin fiscal, de incurajarea comasarii terenurilor si de sustinerea exploatatiilor performante, de legiferarea codului de bune practici, care creeaza un cadru concurential echitabil, de fixarea unor obiective strategice si de eliminarea pietei negre.”CATALIN BAICULESCU – MUSAT & ASOCIATII “Trebuie sa ajungem in stare ca, in ciuda perioadei de criza, sa dam un anume confort unor oameni care mai vor sa investeasca. Ei trebuie sa fie siguri ca, venind in Romania, n-au decat de castigat, ca aici gasesc oameni seriosi, care nu le cer spagi, care vor sa puna pe roate economia, ca exista o forta de munca care sa aiba niste pretentii rezonabile. Daca faci o oaza undeva, oricat de frumoasa, nu este suficient. Daca pentru a ajunge la oaza turistul trebuie sa treaca prin toate locurile pe care nu le-am dezvoltat, e rau. Acest lucru e valabil pentru orice, un combinat, o fabrica, un spatiu turistic intre care te mananca drumurile. Fa sa mearga soselele cum trebuie, fa sa mearga trenurile cum trebuie, fa sa mearga toate cum trebuie, iar restul vor veni in mod natural.”Un viitor pentru Romania
Teoreticienii si analistii ii au pe Michael Porter sau pe Robert Reich, politicienii au programele economice ale partidelor, intreprinzatorii isi au propriile strategii si propriile viziuni, iar jurnalistii iau cate un pic din fiecare. Multi repeta ca actuala criza economica ar trebui sa fie un prilej de reflectie, de recuperare a unor reforme nefacute la timp si de planuri pentru ce vom face dupa criza. Putem spera ca din teorii si programe, din experienta de pana acum si din articole de presa sa obtinem o strategie realizabila de dezvoltare a Romaniei dupa criza? Ce domenii ni se potrivesc, cine ar trebui sa le identifice si ce ar trebui facut?
Mai toti oamenii de afaceri cu care a discutat BUSINESS Magazin vorbesc de necesitatea unei strategii nationale de dezvoltare, unde cuvantul de ordine sa fie consecventa. Iar principalele sectoare de dezvoltare sunt, dupa cum poate deja intuiti, agricultura, tehnologia informatiei si turismul, sustinute de o infrastructura solida si de un invatamant de calitate.
Cum ar trebui sa se ajunga la o asemenea lista de pariuri castigatoare e insa o discutie lunga. La una din extremitati, cea care sustine exclusiv rolul fortelor libere ale pietei, se situeaza Dinu Patriciu, directorul general al Rompetrol, un adept ferm al politicilor liberale: “Daca am elibera de constrangeri mediul economic, oportunitatile s-ar naste pe cale naturala”, afirma miliardarul Patriciu, singurul roman ramas in topul Forbes al celor mai bogati oameni.
Mai multi sunt oamenii de afaceri ce considera necesara implicarea statului in stabilirea unor directii economice de urmat, evident in parteneriat cu mediul de afaceri. “Soarta Romaniei sta in curajul cu care guvernul, de orice culoare ar fi el, si-ar asuma restructurarea din temelii a serviciilor si afacerilor publice”, sustine Marius Stancescu, presedintele Riff Holding International, companie de servicii de afaceri. “Exista nenumarate modele in state dezvoltate, avem doar nevoie de cineva care sa se documenteze si sa aplice modelul”, considera el. Altfel, daca nu se produce o schimbare de directie, viitorul economic al Romaniei isi va arata in urmatorii zece ani “impotenta incurabila”. Chiar impinsi inainte de mecanismele integratoare ale UE, daca niciun guvern nu-si va asuma riscul unor schimbari fundamentale si nu va reusi sa determine folosirea eficienta a resurselor publice, vom ramane mereu “ruda cea saraca venita in vizita la oras”, conchide Stancescu.
O colaborare intre politic si economic este socotita ideala si de Florin Talpes, directorul executiv al producatorului software BitDefender. Ideala nu in sensul ca e de dorit, dar si pentru ca pana acum nu s-a realizat. “Guvernele Romaniei de pana acum au dovedit o mare neutralitate fata de domeniile viitorului. Iar mediul politic nu cred ca favorizeaza constructiile de strategii pe termen mediu-lung si de executie consecventa a acestor strategii”, spune Talpes.
Creatorul BitDefender, antivirusul socotit cel mai cunoscut produs software romanesc, spune ca asezarea unei economii solide este un proiect ce necesita intre 8 si 12 ani si care cere in prealabil viziune. “Or, schimbarile politice au loc la mai putin de 4 ani, iar acestea duc la inlocuirea tuturor functionarilor publici, pana la nivel de directori de scoli.” Aceasta inseamna discontinuitatea strategiilor, imposibilitatea Romaniei de a avea consecventa in politici, altele decat cele impuse de organismele din care facem parte, UE sau NATO. “Dar nici UE, nici NATO nu vor impune Romaniei sa isi defineasca domeniile economice in care sa devina un brand puternic”, spune Talpes.
Tot de constanta vorbeste si Cosmin Alexandru, director asociat al firmei de consultanta in branding Brandivia, dar pe o perioada mai mare, de 15-20 de ani. “Majoritatea problemelor Romaniei sunt consecinta lipsei unei elite culturale, economice si politice. Doar o elita bine educata si cu o experienta relevanta poate conduce Romania intr-un context international foarte exigent si competitiv”, sustine Cosmin Alexandru. Si el crede in necesitatea unui proiect national care sa alinieze scopurile si resursele individuale. “In lipsa lui vom ajunge, ca natiune, doar unde ne vor duce intamplarea sau interesele altora. Suntem intr-o succesiune perpetua de crize la care imaginam si aplicam doar solutii pe termen scurt, care nu fac decat sa mute problemele dintr-un loc in altul al societatii.” Nevoia de schimbare se face simtita si la nivelul companiilor. Andreea Vass, consilier economic al prim-ministrului Emil Boc, vorbeste de translatia dinspre “imprumuturi pentru investitii” spre “economii pentru export”. Sub influenta crizei , modelul de afaceri tinde sa devina mai conservator, se orienteaza spre resursele proprii de crestere ale companiilor si mai putin spre credite.
La nivel fundamental, crede avocatul Catalin Baiculescu, Romania va trebui sa faca ce n-a facut pana acum, sa se concentreze pe industrie. “Ar trebui sa mai lasam deoparte serviciile, care au luat-o mult inaintea industriei. Productia a ramas in urma, nu s-a dezvoltat cu absolut nimic. Trebuie sa avem din nou productie, marfuri care sa poata fi vandute cu plusvaloare. Numai lohnul nu stiu daca ne mai trebuie”, spune Baiculescu, comanaging partner la firma de avocatura Musat & Asociatii.
