Un viitor hiperprezidential <br/>

Secretele de stat, dar si ideea de secret de stat, au devenit saptamana trecuta munitie de razboi public. Desi asumate de Cotroceni doar in calitate de proiecte aflate intr-o faza incipienta, improprie inca dezbaterii publice, legile sigurantei nationale s-au scurs catre presa, care le-a prezentat drept manifestari ale tendintei presedintelui de a institui un stat politienesc, prin mijlocirea unor servicii secrete atotputernice.

Cotroceniul a reusit astfel sa uneasca, prin proiectele celor sase legi, forte politice de orientari diferite, care au gasit in denuntarea tendintelor autoritariste ale presedintelui Basescu prilejul de a se manifesta ca aparatoare ale drepturilor si libertatilor demo-cratice. Nu ca nu ar avea motive s-o faca: asa cum au fost prezentate de presa, noile legi ale sigurantei nationale ar inaugura o restauratie securistica in toata legea, dand lucratorilor din serviciile secrete puteri fara precedent, sub pretextul luptei impotriva pericolului terorist si al criminalitatii economice.

Critica proiectelor de lege, declansata in primul rand de PNL si de PSD, s-a suprapus saptamana trecuta peste disputa legata de statutul CSAT. Liberalii, care considera CSAT drept o structura „stalinista“, destinata sa conserve influenta presedintelui asupra celorlalte autoritati din stat, au cerut desfiintarea institutiei si trecerea atributiilor ei la Guvern. In treacat fie zis, liberalii (care au propriile lor proiecte de lege privind siguranta nationala) au fost si cei ce au acuzat cel mai tare faptul ca pachetul celor sase legi controversate a fost initiat de CSAT (organism lipsit, prin lege, de dreptul de initiativa legislativa) si va ajunge in dezbaterea Parlamentului fara sa treaca deloc pe la Guvern.

In schimb, PSD s-a opus desfiintarii CSAT, ca si initiativelor liberale privind instituirea unei republici parlamentare sau trecerea serviciilor secrete din subordinea presedintelui in cea a Parlamentului ori a Guvernului. Mircea Geoana, liderul PSD, a sugerat astfel ca prea multe discutii despre schimbari constitutionale si inovatii in zona sigurantei nationale au in cele din urma un efect de pulverizare a increderii in obiectivitatea si stabilitatea modului cum e alcatuit acum sistemul democratic din Romania.

Iar aceasta n-ar putea decat sa serveasca tendintelor autoritariste ale unui Traian Basescu: „Daca mergem astazi la referendum si ii intrebam pe romani daca vor ca Romania sa fie condusa de un presedinte sau sa fie o republica parlamentara, atunci, cu reputatia de astazi a Parlamentului, romanii vor vota pentru un regim hiperprezidential, si vom avea in Romania un regim fata de care regimul lui Putin va fi un regim domol“ (Mircea Geoana).