Un vid cât o generație: Concedierile postprivatizări și 30 de ani de lipsă de investiții au distrus comunitatea specialiștilor din energie. Acum sunt bani, lipsesc oamenii

♦ România și-a tratat energia, o industrie vitală, ca și cum nu ar avea nevoie de ea, concedierile masive și lipsa cronică de investiții alungându-i pe cei mai buni oameni și șubrezind securitatea energetică națională. Acum, România are în față peste 10 mld. euro pentru energie, dar îi lipsește o generație de „creiere“ pentru a pune banii la treabă. 

Marile privatizări din dome­niul energetic, și aici este vor­ba despre vânzarea Petrom, Distrigaz Sud și Nord și a filialelor Electri­ca Banat, Oltenia, Dobrogea, Munte­nia Sud și Moldova, au adus dincolo de investitori străini și valuri de reorganizări nemaiîn­tâlnite la nivel local. Calculele făcute de ZF pe baza datelor disponibile arată că doar din aceste companii au plecat, de la privatizare, circa 60.000 de oameni. Însă problema reală este că dispariția acestor oameni din schemele de personal s-a suprapus cu o lipsă totală de investiții majore în domeniul ener­getic. Practic, oamenii plecați din companii nu au mai putut fi integrați în alte proiecte, așa că fie s-au dus peste granițe, fie s-au reorientat. Mai mult, în absența proiectelor noi, nici generațiile următoare nu au mai avut o motivație serioasă de a rămâne implicate în domeniul energetic.

„Când vorbim de criza de personal din energie, vorbim despre criza profesioniștilor energeticieni, cei care știu să construiască o centrală nucleară, să proiecteze ori să construiasă centrale electrice, turbine pe gaz, instalații din energie regenerabilă etc. Este un cu totul alt profil de expertiză. În aceste domenii, România a întârziat nepermis de mult investițiile“, spune Raluca Pârvu, business manager la BPI Group, companie de consultanță în management și resurse umane.

Astfel, într-un moment cheie prin prisma finanțărilor disponibile, România se confruntă cu un minus imposibil de acoperit: absența unei generații de oameni pregătiți.

Cum va construi România noua lume a energiei în plină criză de specialiști? Aflați la ZF Power Summit, 22-24 februarie.

„Ne-am trezit după 30 de ani că avem o generație lipsă. A dispărut o generație cu un potențial intelectual imens, iar în urma ei nu a mai venit nimeni. Iar nouă ne-ar trebui încă zece ani pe puțin pentru a umple acest gol. Dacă Occidentul a avut o politică de atragere de creiere, noi ne-am comportat ca și cum nu avem ce face cu ele“, spune Gheorghe Ciubotaru, președintele grupului Electroalfa, un business antreprenorial activ în domeniul energetic ajuns la 30 de ani de activitate.

La rândul său, Raluca Pârvu spune că enorm de mulți specialiști au fugit de domeniu. „Nu putem da vina pe salarii mici, ca în alte industrii, pentru că în toate studiile salariale sectorul energetic este în vârful piramidei. Timp de peste 15 ani, tinerii ingineri nu au mai găsit de lucru în domeniu și au ales să se reconvertească profesional ori să emigreze.†Din păcate, investiția în profesionalizarea acestor lucrători și specialiști de vârf durează ani, pornește din facultate sau din școala profesională și se continuă în companii. Pe cei plecați din branșă nu-i vom mai recupera, iar pentru a forma oameni noi va dura ani de zile.“

Criza de personal fără precedent prinde România într-un moment cu oportunități de finanțare istorice pentru domeniul energetic. Pentru prima dată, bani sunt, dar nu există oameni să facă proiecte.

„Oportunitatea această de finanțare durează 10 ani așa că vom veni cu know-how-ul din exterior. Noi nu mai putem proiecta, așa că vom plăti pentru asta. Vom plăti prețurile corecte pentru acest nivel de pregătire pe care noi l-am avut, l-am pierdut și vom rămâne cu execuția. Cu asta rămânem“, a conchis Gheorghe Ciubotaru.