Un timbru peste un mediu din ce în ce mai poluat
Transformarea taxei de poluare în timbru de mediu a readus în discuție poluarea, un subiect vechi de ani de zile, Și cum poate fi aceasta redusă, în special în marile orașe. Care este situația și ce se poate schimba?
Pe măsură ce parcul auto național îmbătrânește, și gradul de poluare din marile orașe crește. Cu toate că din 2005 încoace s-au investit sute de milioane de euro în programul de casare, poluarea nu s-a redus în marile aglomerări urbane.
Mai mult, acum s-a insistat foarte mult pe dioxidul de carbon, cu toate că acest gaz de seră nu se încadrează la categoria “noxe”. Cele mai periculoase gaze emise de motoarele autovehiculelor sunt monoxidul de azot, monoxidul de carbon și particulele cancerigene, specifice motoarelor diesel fără filtru de particule. În timp ce noua taxă penalizează cel mai mult mașinile Euro 3 și 4, paradoxul este că autovehiculele vechi și foarte vechi, de peste 10-15 ani, cu adevărat poluante, au taxe cu până la 90% mai mici decât în varianta din 2012 a taxei de poluare.

Calitatea aerului din România este urmărită prin Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), care a fost înființată în 2007. RNMCA cuprinde 143 stații de monitorizare continuă a calității aerului și 17 stații mobile, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentrațiilor principalilor poluanți atmosferici. Stațiile de trafic monitorizează influența și efectele traficului asupra calității aerului și măsoară emisiile de bioxid de sulf, bioxid de azot, oxid de azot, monoxid de azot, benzen), precum și particulele în suspensie.
“Pentru remedierea acestor situații și îmbunătățirea calității aerului în aceste orașe, au fost inițiate planuri și programe care cuprind o serie de măsuri, cum ar fi continuarea programelor de modernizare a infrastructurii transportului public, extinderea și integrarea superioară a traseelor de transport public de suprafață și subteran, urban și regional, inclusiv cu sistemul feroviar, prin utilizarea preponderentă a vehiculelor nepoluante și integrarea transportului în comun cu serviciul public de închiriere a bicicletelor și acoperirea superioară a zonei centrale a orașelor prin mijloace de transport în comun cu expunere scăzută la blocaje în trafic (metrou, tramvaie) și/sau prioritizarea vehiculelor de transport în comun în intersecții”, spun oficialii Ministerului Mediului.

Instituția urmărește realizarea indicatorilor de calitate a aerului în toate zonele și aglomerările și vizează în principal îmbunătățirea calității aerului în marile centre urbane și industriale cu efect semnificativ asupra protecției sănătății populației. Pe de altă parte, atunci când se pune în discuție starea tehnică a autovehiculelor aflate în circulație, respectiv cele responsabile direct de poluarea din orașe, aceasta se constată și se remediază cu ocazia inspecțiilor tehnice periodice, reglementate de Registrul Auto Român.
Dincolo de declarațiile de intenție ministeriale și de măsurile mai mult sau mai puțin eficiente luate, în viața reală vârsta medie a parcului auto național a crescut de la 10,7 ani în 2008, ultimul an în care piața auto locală s-a mai apropiat de pragul de 300.000 de mașini noi vândute, la aproape 13 ani în 2012. În ultimii șase ani procentul deținut de autoturismele mai noi de doi ani a scăzut semnificativ, ajungând de la 23% în 2007, anul de “boom” al pieței auto locale, la 3% în 2012. În acest interval de cinci ani în care s-au casat prin programul Rabla aproape 420.000 de mașini vechi, iar statul a investit 380 de milioane de euro pentru reînnoirea parcului auto, vârsta medie a continuat să crească.

“Aceste procente demonstrează cât se poate de convingător că programul Rabla nu a dus la reînnoirea parcului auto sau la înti-nerirea sa, iar modificările aduse taxei de poluare au avut cel mai mare impact și au condus la îmbă-trânirea parcului auto”, spune Constantin Stroe, vicepreședintele Automobile Dacia și care mai deține și funcția de președinte al Asociației Constructorilor Auto din România.