Un singur incident poate justificarea etichetarea din nou a României drept țară coruptă

Senatul a mai blocat și în februarie cererea DNA de încuviințare a urmăririi penale a lui Varujan Vosganian, iar Camera Deputaților a respins în martie o cerere similară pentru Laszlo Borbely, fără ca reacțiile externe să atingă astfel de intensitate, nemaivorbind de cele interne, care au mers până la cererea PNL de alegeri anticipate și chemarea poporului să iasă în stradă ca să dea jos guvernul (chestiuni explicabile prin faptul că acum a fost vorba de un fruntaș PSD, nu de unul de la PNL sau UDMR).

În cazul lui Șova, ceea ce distinge situația față de cele menționate mai sus este însă decizia conducerii Senatului, în speță a președintelui Călin Popescu-Tăriceanu, de a folosi drept etalon de validare a votului prevederile din regulamentul Senatului (2005) și statutul parlamentarului (2006) care spun că hotărârile în privința cererilor de reținere, arestare sau percheziție a parlamentarilor care sunt sau au fost miniștri se iau cu majoritate califi-cată (jumătate plus unu din totalul senatorilor) și nu cu majoritate simplă (jumătate plus unu din senatorii prezenți la vot).

Acest etalon de cvorum rămăsese specific numai în Senat, întrucât Camera și-a actualizat regulamentul după două decizii CCR din 2008 care precizează că, așa cum prevede Constituția, cererile procurorilor sunt adoptate de parlamentari doar cu majoritate simplă. Chichița găsită acum de juriștii PSD a fost să arate că deciziile CCR din 2008 nu au legătură cu cazul Șova, pentru că ele nu se referă la cereri ale procurorilor de arestare, reținere sau percheziție a foștilor sau actualilor miniștri (adică așa cum a cerut DNA în cazul lui Șova), ci numai la cereri de încuviințare a punerii sub urmărire penală (adică așa cum s-a întâmplat, de pildă, la votul de anul trecut când Senatul a aprobat rapid cu majoritate simplă cererile procurorilor de încuviințare a urmăririi penale pentru Șerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu și Ion Ariton).

Cert e că PNL, după ce cu ocazia votului n-a contestat etalonul de cvorum aplicat de Tăriceanu, probabil fiindcă nici n-a înțeles ce se întâmplă, a început apoi să vorbească de posibile acuzații de abuz în serviciu la adresa lui Tăriceanu și să promită că va contesta la CCR etalonul de cvorum folosit. Cât despre DNA, soluția acesteia, mult mai eficientă juridic și practic, a fost să sesizeze direct CCR pentru „conflict de natură constituțională între puterile statului“.