Un român și un francez au gândit în România un gadget pe care îl vând acum clienților din toată lumea. Cum au ajuns de la idee, la afaceri ce se îndreaptă spre 7 mil. dolari?

Un entuziasm general s-a creat în redacția noastră, venind dinspre majoritatea colegilor, din toate departamentele, când Daniel Văduva și Mylan Louertani au venit pentru interviu însoțiți de un umanoid robotic, ce părea desprins din benzile desenate cu supereroi. Vâlva creată în jurul Sound Hero-ului (Sound Heroes este brandul lor de boxe Bluetooth) a crescut când cei doi antreprenori au demonstrat și utilitatea acestuia: muzica a început să răsune, iar luminile de la baza acestuia au completat momentul.
I-am invitat pe Daniel Văduva și Mylan Louertani la interviu după ce am văzut că start-up-ul lor din tehnologie, Kalium Labs, s-a numărat printre cele care au reprezentat România la evenimentul CES 2019, organizat în ianuarie în Las Vegas – recunoscut drept cel mai mare târg de tehnologie pentru consumatori din toată lumea.
Alături de Kalium Labs se aflau și Atelierele Pegas, care au prezentat o variantă inteligentă a bicicletelor românești reinventate, precum și start-up-ul Re.Flex, care dezvoltă senzori folosiți pentru recuperarea pacienților la domiciliu. La o primă privire, observăm că numărul românilor la CES este direct proporțional cu numărul produselor tehnologice tip hardware dezvoltate de români; dacă ne gândim că Vector Watch, ceasul inteligent dezvoltat de Andrei Pitiș și cumpărat ulterior de Fitbit, și BOX-ul dezvoltat de compania de soluții de securitate cibernetică Bitdefender sunt primele nume care îți vin în minte când te gândești la astfel de proiecte.

Cum dezvolți un produs de acest tip în România? Și de ce nu dezvoltăm mai multe?

Daniel Văduva și Mylan Louertani au creat start-up-ul Kalium Labs (activitățile din România sunt operate prin firma Jetlag Advertising) pentru a dezvolta dispozitive hardware inteligente; au început cu o serie de boxe Bluetooth de formă umanoidă și dimensiuni apropiate. Sound Heroes vin în varianta de 45 de centimetri (AD’OM Prime), dar și într-o variantă de 75 de centimetri (AD’OM Premium). Antreprenorii au obținut o finanțare de 613.000 de dolari pe platforma de crowdfunding Indiegogo, au vândut 3.000 de „roboți”, iar pentru anul în curs țintesc venituri de peste 7 milioane de dolari și vânzarea produselor prin canale de distribuție online și în retail cu prețuri de 350 și 700 de dolari. Au o echipă în China, în Shenzen, formată din 9 angajați; în România au trei angajați, dar lucrează și cu o echipă de marketing din Marea Britanie. În planurile lor intră extinderea în alte părți ale lumii – Singapore fiind una dintre potențialele viitoare destinații. Produsele sunt vândute în prezent prin intermediul distribuitorilor în China, Japonia, India și Canada – vor începe în curând și în Statele Unite.
„Am decis să reinventăm modul în care arată majoritatea boxelor Bluetooth de pe piață; am vrut să facem altceva”, descrie Daniel Văduva modul în care au decis să intre pe această nișă. Boxele lor se diferențiază de celelalte produse de pe piață mai ales prin design – majoritatea speakerelor Bluetooth au forme simple, rotunde sau cubice; acesta are o formă umanoidă și este prevăzut cu lumină ambientală ce poate fi controlată prin intermediul unei aplicații realizate tot de ei. „Este ceva ce oamenii vor să aibă în case. Nu este un produs de care ai nevoie, dar este un produs pe care îl vrei cu siguranță și este unul creat în România”, descrie Daniel Văduva proiectul. 
Cum s-au hotărât să creeze un produs fizic și nu o aplicație? „Provocarea era să punem ceva nou pe platformele de crowdfunding. Așadar am verificat ce se vindea și ce nu, iar apoi, fiindcă ne plăceau muzica și designul, am decis să combinăm cele două domenii”, povestește Daniel Văduva. Apoi, și-au propus să creeze un obiect care să fie rezultatul unei îmbinări între artă, tehnologie și muzică.
Doar designul produsului a durat câteva luni, iar cei doi spun că au făcut peste 500 de iterații până să ajungă la rezultatul final. Mylan Louertani, directorul de creație, a ajuns până la urmă să fie și modelul acestuia: umanoidul este creat după forma propriului corp. Boxa lor îmbină de asemenea software-ul cu hardware-ul, fiindcă produsul poate fi folosit împreună cu o aplicație.
„Am lucrat zi de zi pentru găsirea formei, a opțiunilor de finanțare, apoi pentru adăugarea de caracteristici; am adăugat prea multe opțiuni, apoi am avut probleme la producția în China și a trebuit să o luăm de la capăt. Procesul lansării unui produs este unul laborios. Acesta trebuie mai întâi validat. Nu poți să investești bani într-un prototip fără să ai o validare a produsului însuși. „Am făcut randări peste randări, un mic film, o pagină, anunțuri pe Facebook care să aducă oameni pe pagină”, descrie Louertani etapele de început ale proiectului.
În ceea ce privește finanțarea, au ales să folosească platforma de crowdfunding Indiegogo. După lansarea pe Indiegogo au strâns 60.000 de dolari încă din prima zi.
„Odată ce îți pui detaliile cardului de credit acolo, înseamnă că ești pregătit să cumperi, putem să facem o medie și o rată de conversie care să ne spună câți bani vom primi în schimb. Spre exemplu, dacă avem un ROI al bugetelor de marketing de 300 – 350%, avem dovada că va fi un business profitabil, putem să începem să investim bani în produs”, descrie Mylan finanțarea tip crowdfunding, care, în afară de banii necesari dezvoltării, aduce și o validare a businessului de la potențialii clienți. O astfel de finanțare presupune că, în baza comenzilor făcute inițial, primii lor clienți primesc un discount și sunt notificați când acesta va ajunge la ei – proces care poate dura câteva luni.
„A fost cea mai bună soluție pentru testarea produsului. Îți oferă vizibilitatea necesară pentru a intra în legătură cu firme de distribuție și magazine mari care urmăresc platformele de crowdfunding fiindcă acesta este trendul în anii ce vor urma”, spune Mylan Louertani.  
Prin crowdfunding au vândut aproximativ 3.000 de unități. „Toată lumea crede că faci 600.000 de dolari. Dar nu faci bani, practic îți acoperi cheltuielile; este un pod între începerea unei afaceri, pentru construirea prototipurilor, dar nu te face mai bogat. Obții conexiunile de care ai nevoie pentru a începe businessul”, explică Louertani. „Oamenii care cumpără produsul se transformă în investitori în ideea ta. Cumpără produsul la un preț foarte scăzut și așteaptă o perioadă lungă de timp pentru acesta. Prin urmare, investesc în ideea ta, în echipa ta și, în cele din urmă, ajung la acest produs cu preț redus”, descrie și Văduva procesul de crowdfunding.
„Unul dintre motivele pentru care o campanie de crowfunding eșuează este pentru că trebuie să stabilești un preț chiar înainte de a cunoaște prețul producției. Așadar ai putea să le vinzi la un preț mai mic decât costul producției”, îl completează partenerul său de afaceri în descrierea acestui tip de finanțare.
În ceea ce privește producția, aceasta este realizată în prezent în China. După obținerea finanțării, cei doi spun că au cheltuit mai mult de 600.000 de dolari – „astfel că a trebuit să mai adăugăm bani din buzunarul propriu, până când începi nu vei ști exact cât vei cheltui, ne-am lovit de multe lucruri pe parcurs. Acesta este businessul și aceasta este producția, dar învățăm din greșelile trecutului și încercăm să optimizăm produsele dezvoltate”.
De ce nu au mizat pe producția locală? „Am încercat, dar nu s-a putut”, spune Louertani. Au încercat să realizeze primul prototip cu ajutorul unei imprimante 3D. „Nu aveam contactele potrivite la momentul respectiv, am încercat cu o companie de aici și nu am fost mulțumiți de rezultate.” Am spus apoi: „Okay, hai să începem în China”.
Chiar dacă producția locală nu ar fi mai ieftină, cei doi spun că este de preferat, în contextul în care comunicarea cu chinezii nu este una facilă niciodată. Așadar, spun că nu exclud ca în viitorul apropiat să se axeze pe producția în România; următoarele prototipuri vor fi realizate aici. De altfel, nici vânzările nu se realizează în volum mare aici și ca urmare a faptului că nu s-au concentrat pe promovarea pe plan local. Potrivit tinerilor antreprenori, consumatorii din România nu sunt foarte familiarizați cu crowdfundingul, însă observă că acest segment începe să crească.
Daniel Văduva și Mylan Louertani sunt rareori împreună, Louertani de obicei este la biroul companiei din China, unde au nouă angajați, Văduva fiind prezent la biroul din România. Cei doi sunt prieteni – s-au cunoscut prin intermediul unor prieteni comuni și au descoperit că interesele lor de business sunt similare, astfel că s-au orientat înspre lansarea acestei afaceri. Louertani a avut în China pentru câțiva ani o companie care se ocupa importuri; Daniel Văduva – a lucrat ca manager timp de patru ani la o companie care se ocupa de import-export de aur și argint din România și avea birouri și în Germania și Istanbul. „Chiar dacă am fost managerul companiei timp de patru ani, am decis să pornesc pe cont propriu și să creez ceva care să reziste peste timp”, spun ei.
Acesta este primul produs dintr-o serie pe care și-au propus să le dezvolte; vor să creeze mai multe produse din IoT; cum ar fi un prelungitor smart, care beneficiază și de o conexiune Wi-Fi. „Așadar vrem să reinventăm orice produs vechi. Vrem să îi facem un design nou și să adăugăm tehnologie inteligentă pe acesta. Este un business pentru viitor”, spune Daniel Văduva. „Următorul produs pe care îl vom lansa este un prelungitor – care nu a fost reinventat de foarte mult timp în România, care să fie prevăzut cu Wi-Fi și să poată fi controlat cu telefonul; astfel, dacă uiți un obiect în acesta, să poți să îl deconectezi de la distanță”. 
„Încercăm să reinventăm designul și să adăugăm tehnologie smart (inteligentă) unor produse clasice”, descrie misiunea afacerii și Louertani, adăugând că în viitor iau în calcul colaborarea cu alte firme de tehnologie în acest scop – un exemplu este firma românească Tremend.
Un alt produs deja dezvoltat sunt boxele Bluetooth Kat, de dimensiuni mai mici și care pot fi atașate telefonului; acestea transmit date direct din telefon. „Acesta este viitorul în tehnologie – să îmbini fashionul, designul, cu utilitatea”, concluzionează Mylan Louertani.
Cei doi au observat că mulți români au idei bune, similare, pentru dezvoltarea de astfel de produse, prin prisma e-mailurilor pe care ei înșiși le-au primit. „Am primit multe e-mailuri de la persoane care vor să lanseze produse, au idei, dar nu știu cum se derulează procesul transformării acestora în business”, spune Daniel Văduva. Ca urmare a acestor observații, în planurile lor pe termen scurt intră astfel și crearea unui hub, a unui loc în care să adune designeri și ingineri – acum se gândesc la Universitatea Politehnica din București pentru dezvoltarea acestuia. Observă că în cadrul universității există o secțiune de prototipare și oameni foarte inteligenți. „În România sunt foarte mulți oameni cu potențial, dar nu știu de unde și cum să înceapă o astfel de afacere, nu prea există sprijin în acest proces.Noi nu am avut parte de foarte mult ajutor, am pierdut astfel timp și bani și încercăm să reparăm asta.” Astfel, în maximum doi ani vor să deschidă „casă a creativității” unde cei care își doresc vor putea veni gratis și vor avea acces la specialiști din toate domeniile, de la design la marketing, acces la echipamente precum imprimantele 3D și calculatoare puternice.
Când vine vorba de sfaturi pentru acești tineri creativi, cei doi spun: „Să creadă cu adevărat în ceea ce fac și să se distreze, dar să fie perseverenți și să nu renunțe pentru că în primii doi ani este foarte greu”, spune Mylan. Iar Daniel Văduva adaugă: „Trebuie să fii deschis să înveți din greșelile proprii și să evoluezi.”

Drumul produselor tehnologice „made in Romania”
Dificultatea procesului de lansare a unui produs hardware este demonstrată și de mari jucători de pe piața locală.
„Acum zece ani, nu ne-am imaginat că putem face hardware în România. Acum zece ani, era crimă și pedeapsă să încerci să produci hardware în România. Acum au început să apară inclusiv în România fabrici tehnologizate, robotizate”, observa și Florin Talpeș, fondator și CEO al producătorului de soluții de securitate cibernetică. El spunea că dacă România nu ar fi fost sediul central al Bitdefender, era puțin probabil să lanseze pe piața locală Bitdefender BOX. „România este o piață mică, nu este una de atacat pentru BOX. Dar totuși BOX e lansat în România, în al doilea val, după America de Nord. Asta pentru că România este sediul nostru central, pentru că avem aici echipele noastre de cercetare și dezvolare și pentru că ne interesează felul în care este privit Bitdefender în România, cum este privit la Politehnică. Vrem să vină la noi cei mai talentați oameni.”
Producția unui dispozitiv hardware devine dificilă și când este vorba despre o companie de dimensiunea Bitdefender. Potrivit declarațiilor de anul trecut ale lui Florin Talpeș, odată cu anunțul referitor la producția Bitdefender BOX la Satu Mare, realizarea acestor obiecte în China implica o muncă dificilă. În 2015, când au demarat producția primei variante Bitdefender BOX, nu erau condiții în România pentru producția, între timp însă, spunea el acestea s-au schimbat semnificativ. „La producția primei variante a Bitdefender BOX o echipă de la Bitdefender trebuia să meargă în China, să stea câte o lună acolo. Când produci la o asemenea distanță dacă nu stai cu ochii pe fabrică îți iese altceva decât ai cerut. Producând în România câștigăm și pentru că avem lucrurile sub control, putem face repede lucruri. Bitdefender BOX este un echipament proiectat în România, nu asamblăm un kit «no name» luat de pe piață”, spunea el atunci, admițând totuși că valoarea costurilor este mai ridicată decât cele din China, România fiind totuși în UE.
Deputatul Varujan Pambuccian, membru în comisia de IT&C din cadrul Camerei Deputaților, observă faptul că IT în România se traduce, în majoritatea cazurilor, prin outsourcing; fenomenul se explică astfel: „Noi avem competențe în IT, cu excepția competențelor în marketing și vânzări și de asta facem outsourcing. Ceea ce nu e deloc bine, pentru că în IT outsourcingul va fi în curând amenințat foarte serios de apariția pe scena inteligenței artificiale a unor sisteme care vor face programare”. Din punctul lui de vedere, soluția pentru a nu ajunge în această situație este să venim rapid cu un plan de tranziție, or India face deja acest lucru. „Anul trecut, în aprilie, India a venit cu un plan național de tranziție de la industria lor de IT la inteligență artificială spunând, în planul lor, că probabil doar o treime dintre cei care lucrează acum în industria de IT vor rămâne mai departe. Noi suntem acum într-o euforie care va dura puțin, ar trebui să fim foarte atenți la ce facem.”
Deputatul observă că crowdfundingul nu este prea popular nici pe piața locală, nici în afara granițelor. „Crowdfundingul nu prea a prins în România și văd că acum este și o ușoară retragere a lui peste tot în lume. Dar asta nu înseamnă că este o metodă de investiție compromisă, care nu va avea succes în viitor.” Deputatul observă și că în România start-up-urile din zona tehnologiei au folosit în general ca sursă de finanțare venture capital-ul, dar și acesta a fost destul de puțin accesat. „De obicei, sunt foarte multe companii care se zbat în zona asta, au lucruri foarte interesante, dar nu reușesc să își găsească drumul spre o piață majoră și aici e marea problemă. Nu investiția e importantă, că bani se găsesc. Problema este să găsești acea companie care îți deschide o piață. Până la urmă, dacă produci și nu vinzi, nu mai ai cum să alimentezi ciclul economic”, constată Varujan Pambuccian.
Când cel mai bun finanțator este clientul
Ce este, însă, crowdfundingul? Ideea de bază e una cât se poate de simplă: să convingi cât mai multe persoane să îți doneze o sumă mică de bani – 10, 50 sau 100 de dolari. Pe măsură ce numărul celor care donează crește, suma pe care ai obținut-o poate ajunge la ordinul sutelor de mii.
Crowdfundingul a devenit posibil datorită unor platforme interactive care permit artiștilor, muzicienilor sau oamenilor de afaceri să strângă bani. Este, dacă vreți, varianta modernă a unei strângeri de fonduri.
În prezent, există peste 600 de platforme de crowdfunding, iar sumele oferite anual se ridică le nivelul miliardelor de dolari.
La finalul anului trecut, Kickstarter –  cea mai mare platformă de profil din lume – a mai doborât un record, devenind primul site de crowdfunding pe care oamenii au donat 4 miliarde de dolari. Primul prag major, cel de un miliard, fusese depășit încă din martie 2014.
Un studiu realizat de compania de cercetare Fundly arată că, în 2017, valoarea cumulată a sumelor strânse prin intermediul platformelor de crowdfunding s-a ridicat la 34 de miliarde de dolari. În ceea ce privește regiunile, topul este condus de America de Nord, cu un total de 17,2 miliarde de dolari – peste jumătate din suma colectată la nivel global.
Potrivit aceluiași studiu, proiectele care au necesitat o mai mare perioadă de pregătire au fost și cele care s-au bucurat de cel mai mare succes. O altă statistică interesantă arată că proiectele care au strâns încă din prima săptămână 30% din suma stabilită au reușit, în general, să atingă pragul propus.
Munca în echipă contează și aici: proiectele depuse de mai multe persoane au strâns cu 38% mai mulți bani decât cele depuse de un singur om. De asemenea, cele cu un plan de marketing bine pus la punct și-au asigurat sume cu 180% mai mari decât cele prezentate fără o schemă clară de promovare.
Deși există câteva proiecte de succes semnate de antreprenori români, aceștia nu sunt încă foarte prezenți pe platformele de crowdfunding: doar 127 de proiecte plecate din România sunt listate pe Kickstarter, în vreme ce numărul de pe Indiegogo este și mai mic, de doar 70.
Există însă explicații pentru acest fapt, numeroși doritori apelând la prieteni din străinătate (în cele mai multe cazuri din Statele Unite) pentru a da o „mai mare greutate“ proiectului prezentat.
Enzo Njoo, manager în cadrul Indiegogo, o descrie pe aceasta drept „platforma cel mai ușor de înțeles pentru lansarea pe piață și parteneriate pentru antreprenorii care realizează produse hardware tip direct to consumers. În topul țărilor care folosesc această platformă se numără Statele Unite, Canada, Regatul Unit, Australia, Germania, Italia, Spania, Franța, India și Israel. În ceea ce îi privește pe români, el spune că s-au înscris până acum 5.000 de antreprenori pe această platformă, iar dintre ei, 1.400 au primit finanțări totale de 2 milioane de dolari. Potrivit managerului de la Indiegogo, pe această platformă sunt bineveniți „toți antreprenorii care au o idee originală, dar concentrarea noastră principală este pe furnizarea unei platforme care să îi ajute pe antreprenorii hardware de toate mărimile care vor să depășească canalele tradiționale și să implementeze o strategie direcționată exclusiv pe consumatori”.
Ce trebuie să faci ca să ai succes pe o astfel de platformă? Enzo Njoo răspunde în interviul acordat Business MAGAZIN: 1. Să creezi o comunitate – dar și zgomot în social media și prin e-mail marketing înainte de momentul inițial de lansare a unei campanii; crearea de active – producția de materiale video, fotografii și alte activități colaterale prin care sunt vizualizate efectiv conceptul și brandul; PR – media / influență pentru a obține validarea unei părți terțe pentru un produs și pentru a susține produsul respectiv; advertising – cu scopul de a crește exponențial momentul lansării în paralel cu toate cele de mai sus; curarea campaniei – draftul paginii campaniei pe care platforma Indiegogo îi ghidează pe antreprenori furnizându-le cele mai bune practici. 

Când cel mai bun finanțator este clientul
Finanțarea în grup (crowdfundingul) reprezintă o colecție de finanțări menită să permită dezvoltarea unei idei, venită din partea mai multor susținători – grupul. Indiegogo, Kickstarter, ArtistShare, EquityNet, Rockethub și Fundgeek sunt câteva dintre  platformele care leagă inițiatorul unui proiect de cei care îi pot finanța ideea. Conceptul de crowdfunding se referă în general la campanii desfășurate pe internet și presupune în cele mai multe cazuri colectarea unor sume mici de bani de la un număr semnificativ de persoane. Un exemplu istoric de finanțare în grup este cel al Statuii Libertății. În 1884, organizația americană responsabilă cu piedestalul celebrei statui a rămas fără fonduri, iar ziarul New York World a publicat o serie de articole în care îi îndemna pe locuitorii din New York să doneze bani pentru finalizarea lucrărilor. În mai puțin de șase luni, organizația a strâns peste 100.000 de dolari din donații cu valoarea medie de mai puțin de un dolar.

Tintag un alt proiect românesc de tehnologie care a reușit să strângă mai mulți bani decât suma cerută inițial este Tintag –  dispozitiv reîncărcabil de localizare a obiectelor pierdute. Proiectul, dezvoltat de doi antreprenori din Cluj-Napoca, Andrei Vig și Alexandru Chiș, a fost finanțat în total cu aproximativ 260.000 lei (71.000 de dolari). Campania a fost inițiată pe platforma americană indiegogo.com, suma solicitată pentru producerea dispozitivelor Tintag fiind de 180.000 lei (50.000 dolari). Tintag este un dispozitiv care se atașează la diferite obiecte, precum chei, poșetă, portofel, zgarda animalului de companie, astfel încât acestea să poată fi găsite ușor de utilizatori. Localizarea obiectelor pierdute se face prin intermediul tehnologie.

FaceRig
Holotech Studios, companie specializată în dezvoltarea de soluții software cu ajutorul tehnologiei de realitate augmentată, a obținut o finanțare de 2 mil. dolari de la fondul american de investiții SignalFire prin intermediul căreia va dezvolta în continuare programul de animație în timp real FaceRig dedicat utilizatorilor finali, precum și pentru lansarea unei platforme B2B (business to business). Înființată la finalul lui 2013, compania a pornit activitatea din primvăvara lui 2014, odată cu finanțarea primită pe platforma americană de crowdfunding pentru dezvoltarea  soluției software numite FaceRig, care îi permite oricui să se transforme instantaneu (prin intermediul analizei în timp real a expresiilor feței) în personaje digitale fantastice,  folosind dispozitive electronice uzuale, deja existente pe piață. Holotech Studio a cerut atunci o finanțare de 120.000 dolari, însă a reușit să strângă mai mult decât dublul acestei sume –
300.000 dolari.

Produse românești, clienți globali
Lampster – The Lamp with Attitude
Radu Niță și Andrei Amărășteanu au combinat tehnologia cu ideea de design old school într-o lampă pe care au numit-o The Lamp with Attitude. Cu acest proiect au participat pe platforma americană de finanțare kickstarter.com, unde în decurs de 45 de zile au reușit să adune 1,4 mili­oane de dolari, cea mai mare finanțare obținută pe această platformă de cineva din România. „Am pus produsul pe kickstarter în noiembrie 2015, iar după 45 de zile am adunat 1,4 mili­oane de dolari, cea mai mare sumă obținută de cineva din România, poate chiar din Europa. Avantajul pe care îl ai atunci când participi pe o astfel de platformă este că poți să iei finanțare fără a ceda procente din companie“, a spus Radu Niță, inițiatorul proiectului într-un interviu ZF. 

Când are succes o idee înscrisă pe o platformă de finanțare de tip crowdsourcing?
Potrivit lui Enzo Njoo, manager hardware și design outreach al platformei de finanțare Indiegogo, există câteva elemente care pot indica încă de la început potențialul succesului unui produs:
1. Experiența echipei
Au lansat anterior o campanie de crowdfunding de succes?
2. Pedigriul echipei
Au produs și livrat anterior produse unor susținători (backers)?
3. Statusul produsului
Cât de apropiat de producție este prototipul? A reușit echipa să stabilească cine sunt partenerii de producție și care să ducă înspre rezultatul final produsul, înainte de lansarea acestuia?
4. Dimensiunea comunității și engagementul
Cât de mare este lista de e-mail și cât de entuziasmați sunt subscriberii de susținerea produsului înainte de lansarea acestuia?
5. Ratele de conversie pentru advertising Sunt anunțurile publicitare optimizate?
6. O piață competitivă
Cât de mare este piața și cât de originală este oferta?

Cumpărate înainte să fie lansate

Câteva dintre cele mai de succes produse finanțate prin Kickstarter și Indiegogo:

Pebble Time
(vândută ulterior către Fit­bit): smartwatch-ul deține recordul pentru finanțările tip crowdfunding strânse vreodată – acestea au ajuns la peste 20,3 mili­oane de dolari.

Peak Design:
o campanie pe Kickstarter pentru câteva genți pentru fotografi a strâns finanțări de peste 6,5 milioane de dolari.

Coolest Cooler:
o ladă frigorifică dotată cu boxe a strâns pe Kickstarter finanțări de peste 13,2 milioane de dolari.

Ouya:
un sistem de jocuri pe bază de Android a strâns finanțări de peste 8,5 mili­oane de dolari pe Kickstarter.

Mate X:
pe platforma Indiegogo, Mate X este descrisă drept „cea mai cool bicicletă electrică pliabilă“. A fost creată și are un design conceput din dragoste pentru pedalat în capitala mondială a ciclismului, Copenhaga. Din 2016, compania a livrat biciclete pentru mai mult de 7.000 de utilizatori ai platformei (backers). Peste 14,4 mil. dolari este valoarea finanțării strânse până acum de aceasta.

Flow Hive:
produsul ar putea fi descris ca reprezentând „stupul viitorului” – prin intermediul unui dispozitiv, cei care recoltează miere pot ajunge mai ușor la aceasta. Printr-o simplă apăsare de buton, pot direcționa mierea din stupii Flow Hive direct în borcane. Peste 14,9 mil. dolari, valoarea finanțării strânse până acum de fondatorii Flow Hive

Vinpok Split:
un touchscreen extern pentru monitoare, compatibil deopotrivă cu laptopurile și cu telefoanele tip Android. Ecranele smartphone-urilor sau laptopurilor pot ajunge astfel la dimensiunea ecranelor unui desktop. 2,9 mil. dolari, valoarea finanțării strânse până acum de fondatorii Vinpok Split.

Loomo:
produsul beneficiază de o tehnologie Segway și este descris de reprezentanții platformei drept „viitorul mobilității personale inteligente”. Acesta poate să își urmeze utilizatorul în mod autonom, dar să și filmeze atunci când este folosit. Produsul are peste 500 de utilizatori beta până în prezent și a strâns o finanțare de 1,4 milioane de dolari.