Un nou scandal se coace în Polonia privind independența băncii centrale

În Polonia, consilierii guvernato­rului băncii centrale, Adam Glapinski, au câștigat anul trecut peste 4,6 mili­oane de zloți (1,5 mili­oane de euro), însă banca refuză să dezvăluie numele acestora, cotidia­nul Rzeczpospolita subliniind că acest lucru iscă speculații că un re­fugiu pentru oamenii partidului Lege și Justiție (PiS) este creat în jurul șefului băncii centrale.

Banca susține că „persoanele an­gajate în calitate de consilieri nu înde­plinesc funcții publice în sensul prevederilor legii privind accesul la informații publice. Secretul BNP pro­voacă suspiciuni că cercul de con­silieri al guvernatorului devine un adă­post pentru oamenii PiS care riscă să-și piardă funcțiile în administrație sau în companiile Trezoreriei statului după schimbarea guvernului.

De asemenea, se știe că lista consilierilor a crescut în ultimii ani.

Funcția de consilier al guvernato­ru­lui BNP este o recompensă pentru lo­ialitatea foștilor membri ai consi­liu­lui de politică monetară față de a­cesta, a confirmat unul dintre foștii stra­tegi ai băncii, care a cerut ano­nimatul. Care sunt salariile consilie­rilor? Nici acest lucru nu se știe exact. Acestea sunt cu siguranță mai mari decât la universitate, spune un fost membru al consiliului de conducere al băncii centrale.

Guvernatorii băncilor centrale din Polonia și Ungaria sunt prinși în dispute zgomotoase cu opozanții cu privire la politica monetară, creând noi pericole pentru investitorii dis­puși să ia în piept politica amar polari­zată a Europei Centrale, scrie Reuters.

În Polonia, guvernatorul Adam Glapinski este acuzat că a încercat să impulsioneze economia cu reduceri de dobânzi pentru a-și ajuta aliații din cadrul PiS să obțină un nou mandat la alegerile de luna trecută, fără succes, însă.

În Ungaria, guvernatorul Gyorgy Matolcsy este sub presiune din par­tea guvernului lui Viktor Orban să reducă în continuare dobânzile înain­tea alegerilor locale și din Parla­mentul European de anul viitor.

Tensiunile vin pe un fond de in­flație regională care se încăpățânează să rămână cu mult mai ridicată decât cea din Europa de vest, determinată de factori structurali cum ar fi piețele muncii sub presiune, dar și repetate stimulente pre-electorale acordate în ultimii ani.

Activele din regiune, ca și altele de la nivel mondial, sunt impulsionate de percepția piețelor financiare că banca centrală americană și-a pus pe pauză înăsprirea politicii monetare, fiind deocamdată protejate de pierderi legate de conflictele politice.

Totuși, investitorii și agențiile de rating monitorizează îndeaproape presiunea asupra bancherilor centrali locali având în vedere că inflația se menține peste țintă și este puțin probabil să revină la aceasta până la finalul anului 2025.

În acest an și anul viitor, credibilitatea băncilor centrale din regiune va fi pusă la încercare. Un studiu realizat de Banca Mondială în 2021 a găsit că amestecul politic în strategiile băncilor centrale a dus la perioade susținute de inflație ridicată în economii emergente.