Un nou record negativ: locuințele din România au ajuns la cea mai mică suprafață medie din ultimele două decenii - 61,5 metri pătrați

Suprafețele tot mai mici cu care vin noile locuințe contrastează cu nevoia tot mai mare de spațiu pe care o au oamenii, accentuată de pandemie, un fenomen care a transformat lucratul de acasă într-o regulă pentru mulți angajați.

Suprafața medie locuibilă a unei locuințe a ajuns anul trecut la minimul ultimilor 20 de ani, cu o valoare de 61,52 metri pătrați, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor disponibile pe platforma Tempo a Institutului Național de Statistică. Față de anul precedent, scăderea este de 2%. Pentru a realiza media, s-a folosit suprafața totală locuibilă, raportată la numărul total de locuințe livrate anual.

În ultimii douăzeci de ani, maximul a însemnat 76 de metri pătrați pentru o locuință nou-livrată, medie înregistrată în anii 2010, 2011 și 2013.

Reducerea treptată a suprafețelor locuințelor noi este pusă, în general, de specialiștii din domeniu pe seama faptului că dezvoltatorii, pentru a face locuințe pe care să și le permită mai multă lume, au eliminat sau au micșorat semnificativ zone precum debaraua sau cămara, ceea ce se vede, în final, în suprafața totală a locuinței.

Ținând cont că Legea Locuinței prevede o suprafață utilă minimă de 66 de metri pătrați pentru un apartament de trei camere și de 37 mp sau 52 mp pentru o garsonieră, respectiv un apartament cu două camere, media din 2020 ar fi permis doar construirea de garsoniere și apartamente cu două camere.

Suprafețele tot mai mici cu care vin noile locuințe contrastează cu nevoia tot mai mare de spațiu pe care o au oamenii, accentuată de pandemie, un fenomen care a transformat lucratul de acasă într-o regulă pentru mulți angajați. Datele arată însă că în continuare se construiesc și se cumpără locuințe cu suprafețe mici.

„Oferta nouă de locuințe din 2021 va înregistra în ansamblu schimbări nesemnificative comparativ cu 2020. Astfel, cea mai mare pondere de unități care vor fi finalizate în acest an în București și împrejurimi, aproximativ 55,2%, se adresează segmentului mass market, caracterizat prin proiecte amplasate în marile cartiere ale orașului sau în zone mărginașe. Segmentul middle market va continua să atragă și în 2021 o pondere semnificativă din livrările de locuințe. De regulă, aceste proprietăți au suprafețe peste medie“, se arată într-un studiu realizat de compania de consultanță SVN România.

Aproape 68.000 de locuințe noi au fost date în folosință în 2020 la nivelul întregii țări, arată datele disponibile pe platforma Tempo a INS. Sunt incluse atât proiectele din fonduri publice, cât și cele din fonduri private.

Față de anul 2019, nivelul înregistrat anul trecut – 67.816 locuințe – este cu mai puțin de 1% mai mare, însă este un număr record pentru România. Recordul anterior fusese înregistrat în 2019, când fuseseră livrate 67.488 de case și apartamente în toată țara. Doar în 2008 și 2009 numărul de locuințe livrate anual a mai depășit 60.000, cu circa 67.300 de locuințe în 2008 și 62.500 în 2009. A fost însă perioada care a precedat criza economică anterioară. Din 2010, a urmat o scădere care s-a întins de-a lungul a patru ani, cu o revenire abia în 2014.

Decalajul dintre dezvoltarea rezidențială din rural și urban a ajuns în 2020 la aproape 40%, cu un număr considerabil mai mic de locuințe noi la țară față de orașe. Astfel, dacă în mediul urban s-au finalizat anul trecut 42.238 de case și apartamente, în cel rural numărul de unități a fost de 25.578, potrivit datelor de la INS.