Un lucru pe care l-am remarcat în ultimul timp și ar defini finalul anului 2025: bunicii, unchii, părinții le-au dat copiilor mai mult bancnote de euro în loc de lei, vorba aia, ca să aibă și ei ceva

Nu știu dacă ați observat, dar eu am văzut în jurul meu în ultimul timp, tot mai des, cum bunicii, unchii, mătușile, părinții, neamurile dau nepoților, copiilor, de ziua lor, de Crăciun, de Paște, de Revelion, de fiecare dată când îi văd, euro, ca să aibă, cum se spune la noi. Dolari mai puțin, dar și dolari.

În tradiția noastră (nu știu cum este la alte popoare) se dau bani copiilor, nepoților, celor mai mici, dar în ultimul timp ce am observat este că banii sunt mai mult euro, și mai puțin lei.

Pare că euro este perceput acum ca un activ mult mai solid, mai apreciat decât leii și că este un activ instinctiv mai tezaurizabil decât leii.

Leii se cheltuiesc mult mai repede, în schimb euro cash, în bancnote, se pun și se țin mai mult deoparte, fie în speranța creșterii valorii (una dintre întrebările cel mai des auzite este: în ce să țin banii, în lei, sau în euro?), fie pentru vremuri mai grele, de criză, fie pentru a fi folosiți în străinătate, în excursii, în achizițiile de produse și servicii din afară.

Cursul valutar al euro/leu a fost incredibil de stabil în ultimul deceniu, ceea ce a contribuit la o anumită percepție pozitivă despre evoluția economică a României, despre creșterea puterii de cumpărare, despre o anumită stabilitate economică și chiar politică.

Stabilitatea cursului valutar leu/euro este primul obiectiv pe care îl are și îl apără Banca Națională, fiind chiar un obiectiv personal al guvernatorului Mugur Isărescu.

Atât la începutul perioadei de Covid, apoi la începutul războiului din Ucraina, când Rusia a atacat Kievul în februarie 2022, și mai ales în mai 2025, după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a ieșit detașat George Simion, cu o altă retorică, BNR a intervenit imediat cu toată forța și cu toate resursele valutare deținute pentru a asigura stabilitatea cursului valutar și a nu permite niciun derapaj.

În luna mai, în primele zile după rezultatul năucitor din primul tur al alegerilor prezidențiale, Banca Națională a vândut peste 8 miliarde de euro din rezerva valutară pentru a controla creșterea cursului cu 2-3 procente și a nu permite o creștere mai mare pe care o aștepta piața financiară și chiar publicul, având în vedere ce se anunța că va urma.

În mai, cei care au intrat în criză și și-au schimbat leii în euro au fost mai degrabă românii, atât persoanele de retail, cât mai ales românii cu bani, de frică că ar putea să urmeze o criză prin venirea la putere a lui George Simion și AUR. 

Dar rezultatul votului din turul doi, cu victoria lui Nicușor Dan, adică a polului pro-european, a liniștit piața, cursul valutar s-a stabilizat, iar BNR cumpără acum euro pentru a nu lăsa să scadă cursul sub 5 lei/euro.

Rezerva internațională a BNR, în valută și în aur, a ajuns la finalul lunii noiembrie la un maxim istoric.

Totuși, la nivel de rând, euro este perceput ca un cadou și un activ mai bun de tezaurizat, de ținut acasă, decât leii.

În ochii copiilor, nepoților, neamurilor, euro dă mai bine la un cadou decât leii.

Dar dincolo de acest lucru, mi se pare că celebra expresie Ce fac românii când nu au bani? Schimbă dolarii sau euro pe care îi au! este extrem de actuală.

Nu știu cum este percepția generală, dacă 2025 a fost un an chiar atât de prost, despre cum credem sau despre cum am vorbit, dar totuși am ajuns la liman, închidem anul cu bine, fără nicio criză politică, financiară, socială, iar bunicii, părinții au scos de prin dulapuri, rufe, euro, să le dea copiilor/nepoților, ca să aibă și ei acolo, ceva.

Să fim sănătoși și să ne revedem cu bine în 2026, când sperăm să fie un an mai bun!

La mulți ani!