Un început de an cu multe promisiuni pentru bursa de la București

Piața de capital de la București trece printr‑una dintre cele mai bune evoluții din ultimii ani, după ce indicele BET, referința bursei locale, afișează de la începutul acestui an o apreciere de peste 13%, susținută în principal de avansul înregistrat în această perioadă de companiile energetice ce fac parte din componența indicelui din România. După o creștere economică de 4,8% în 2016, cea mai mare din Uniunea Europeană, este rândul randamentelor bursiere să se claseze între primele de pe continent, unde indici ai unor piețe de capital consacrate afișează creșteri mai modeste în comparație cu situația de la București.

Doar indicele polonez WIG 20, referința bursei de la Varșovia, a consemnat o apreciere mai mare decât cel de la București, după ce indicele a crescut cu 15% în acest an. Rezultatele financiare preliminare bune și politica de dividende în companiile de stat ce prevede o rată de distribuție de 90% din profitul net au permis continuarea aprecierii indicelui BET după luna ianuarie. Acțiunile Transgaz s-au apreciat cu peste 20% după ce compania a publicat un profit net de aproape 600 milioane lei, în creștere cu 22%, iar capitalizarea Băncii Transilvania a atins 10 miliarde lei, record de la listarea băncii în 1997. Cotația unei acțiuni OMV Petrom a trecut de pragul de 0,3 lei și a atins cel mai înalt nivel din 2015, în vreme ce barilul de petrol a crescut în ultimul an cu 40%. Pentru ca avansul pieței de la București să continue și să nu se transforme într-un fiasco, este vital ca peisajul internațional să permită o astfel de evoluție. Orice val de minusuri la bursele din întreaga lume sau chiar doar din regiune se face simțit imediat și la BVB; optimismul în schimb este, de regulă, mai ponderat.

Alegerile europene se preconizează a fi decisive pentru evoluția ulterioară a piețelor de capital. Într-un moment în care toate instrumentele politicii mainstream sunt puse la încercare de retorica populistă, Europa încearcă să își redefinească obiectivele și măsurile pentru a se poziționa corect într-un context socio-politic în plină schimbare.
Soarta proiectului european poate fi direct influențată de rezultatele electorale din acest an. Germania și Franța, membre fondatoare și stâlpi constitutivi ai arhitecturii europene după cel de-al doilea război mondial, sunt față în față cu un examen electoral ale cărui rezultate se pot oglindi și pe piețele de capital.

Lupta din Germania pentru șefia executivului se va da, în principal, între partidul Angelei Merkel, cancelar al Germaniei din 2005, și tabăra socialistă, reprezentată de fostul președinte al Parlamentului European, Martin Schultz.
În Franța, Emmanuel Macron, candidat independent, și François Fillon, reprezentantul Partidului Republican, par a fi favoriții în acest moment la câștigarea cursei pentru Palatul Elysee, amândoi urmând să o învingă, conform sondajelor, pe Marine Le Pen, candidatul Frontului Național, formațiune eurosceptică, în turul al doilea de scrutin. Macron, 39 ani, favorit în acest moment la funcția de președinte, este liderul mișscării centriste proeuropene En Marche și fost ministru al economiei.
Campania lui Fillon a fost lovită de un scandal puternic, după ce a fost acuzat de nereglui privind angajare soției sale drept ajutor de parlamentar. Ca urmare a acestui scandal, candidatura lui Fillon nu mai este văzută drept una sigură, voci din partidul de dreapta sugerând că se impune schimbarea lui cu Francois Baroin, ministru de finanțe în 2011‑2012.
Benoit Hamon, creditat cu șansa a patra, este candidatul socialist după ce președintele francez în exercițiu, François Hollande, a anunțat că nu va participa la cursa electorală din 2017.

Brexitul, o afacere neîncheiată în momentul de față, care sperie atât cancelariile londoneze, cât și bruxelleze, contribuie la o stare de neliniște în aerul bursier global, deși piețele de capital par, la prima vedere, după evoluțiile lor, să fi uitat momentul din vara anului 2016.

Politica în care se va angrena Donald Trump și cabinetul său va influența cu adevărat traiectoria piețelor de capital din întreaga lume. Dacă va miza în continuare pe o retorică protecționistă, transformată apoi în pachete legislative, putem asista la o mutație a întregii arhitecturi economico-financiare ce s-a format după instalarea măsurilor neoliberale. După curentul keynesian, ce a dominat perioada 1945-1975, mandatele lui R. Reagan și M. Thatcher au dus la implementarea politicilor neoliberale, definite de cât mai puține bariere asupra comerțului global și al fluxurilor de capital, privatizări, taxe mai mici și o eficiență cât mai mare. A rezultat o lume mai mică, mai tolerantă și deschisă către cooperare și schimb economic, cât și, invitabil, cultural.