Un grup social născut din criză: bărbații, în căutarea „trupului perfect“

Concluzia aparține unui grup de cercetători din Marea Britanie, de la Universitatea Angliei de Est; aceștia sugerează că drumul tradițional către succes și putere a fost erodat în această perioadă de austeritate, iar tinerii au început să descopere alte valori.

„De la criza financiară din 2008, am putut observa o creștere a numărului bărbaților tineri care împărtășesc pe rețelele sociale imagini cu trupurile lor bine antrenate”, remarcă Jamie Hakim, autorul lucrării „Spornosexualul: contradicțiile afective ale operei masculine în cultura digitală neoliberală”.

Hakim, lector la Universitatea Angliei de Est, spune că evoluția economică nefavorabilă i-a împins pe bărbații tineri să se bazeze pe trupurile lor pentru a-și dovedi valoarea în societate. Teoretic, așa-numita „spornosexualitate” este un răspuns la schimbările de ordin material generate de austeritatea neoliberală.

Mai precis, termenul „spornosexual” derivă din termenii englezi „sports star” și „porn star” și a fost inventat în iulie 2014 de comentatorul sportiv Mark Simmons. Într-un articol realizat pentru Daily Telegraph, Simmons a vorbit despre numărul tot mai mare de bărbați care merg la sală din motive superficiale, legate de imagine, și nu de unele asociate cu beneficii din punctul de vedere al sănătății.

Dacă vi se pare ciudată alăturarea sportului și a pornografiei, explicația ar fi următoarea: spornosexualii urmăresc sport (disciplinele masculine, în marea parte a cazurilor) pentru a admira trupurilor bine făcute ale atleților de performanță. Cât despre pornografie, Simpson nu dă prea multe explicații.

Dacă metrosexualii aveau ca principal obiect de interes vestimentația, în cazul spornosexualului este vorba de trupul său. Pe scurt, autorul descrie grupul social ca „un bărbat obsedat de selfie-uri, hiperactiv în social media și cu o anume dependență față de sport și pornografie”, după cum scriu cei de The Telegraph. Dacă atunci când vorbeam despre metrosexuali ne refeream la acei bărbați care au grijă în exces de felul în care arată, ajungând de multe ori să lase o „vibrație” mai mult feminină, spornosexualii sunt, într-o anumită măsură, varianta 2.0 a celor mai-sus menționați. Sunt urmașii celor care i-au avut ca idoli pe Beckham sau Cristiano Ronaldo, cei care merg la sală mai des decât la masă și care cunosc denumirile tuturor mușchilor de pe braț și antebraț, continuă publicația britanică.

Hakim a analizat o serie de date obținute între 2006 și 2013, ce arătau o creștere anuală impresionantă a numărului de bărbați cu vârste între 16 și 25 de ani care frecventează în mod regulat sălile de fitness. Pentru aceeași perioadă de timp, compania de consultanță Nielsen a descoperit că vânzările suplimentelor nutriționale folosite pentru eliminarea grăsimilor și creșterea masei musculare au crescut cu 40% în Marea Britanie.

În fine, Jamie Hakim a ajuns la concluzia că acest grup demografic produce și consumă materiale print sau digitale legate de culturism. Spre exemplu, ediția tipărită a Men’s Health a devenit cea mai vândută revistă pentru bărbați în 2009, livrând un tiraj de două ori mai mare decât cel al principalului competitor, GQ. Iar asta într-o perioadă în care industria de print se afla în scădere.

Studiul mai explică modul în care bărbații tineri încearcă să construiască un brand în jurul propriei imagini, folosind în mod inteligent rețelele sociale și oportunitățile ivite din această zonă. Asta presupune însă un volum destul de mare de muncă, iar rezultate nu vor veni prea repede, remarcă autorul. Este nevoie de foarte mult timp rezervat exercițiilor, pentru ca imaginea creată să nu fie în niciun moment alterată. Având însă puține alte opțiuni în mediul economic actual, acești bărbați tineri se văd obligați să păstreze rutina.

„Creșterea numărului de imagini distribuite pe rețele sociale a început prin 2008, odată cu apariția efectelor crizei financiare. Nu este o coincidență”, crede Hakim. „Politicile economice actuale favorizează adâncirea inegalității sociale, mai ales pentru cei născuți după 1980, cu prețuri exorbitante ale caselor, lipsa unor anagajamente pe termen lung, costuri educaționale uriașe și, în general, prea multe obstacole pe drumul siguranței financiare.”

Cercetătorul mai spune că proiecția a ceea ce constituie „o viață bună” a devenit atât de spectaculoasă, încât reduce meritele celor care reușesc să își construiască o carieră tradițională de succes.

În urma mai multor interviuri în compania tinerilor care merg în mod regulat la sala de fitness și care au reușit să construiască un brand din asta, Jaime Hakim a aflat cât de importantă este percepția celor din jur vizavi de imaginile pe care ei le distribuie. „Acești tineri continuă să urmărească activ obiectivele de fitness pe care și le-au setat deoarece bucuria acumulării de capital spornosexual reprezintă una dintre ultimele motive de satisfacție în societatea britanică de astăzi.” Cât de mult o să mai auzim termenul „spornosexual” rămâne de văzut. Trendul, însă, câștigă tot mai mulți adepți pe zi ce trece.