Un grup de ONG-uri lansează un apel național pentru înființarea Casei Memoriale Coandă

Joi seară, la sediul Fundației Dignitas din București, a avut loc un eveniment care a adus în discuție înființarea Casei Memoriale Coandă. La eveniment au fost prezente personalități marcante din mediul academic, universitar, artistic, reprezentanți ai unor organizații ale societății civile, instituții publice de educație, știință și cultură, lideri de opinie, studenți. Printre cei prezenți la eveniment s-au numărat și Sorin Dinea, președintele Asociației “Henri Coandă”, Bogdan Stanoevici, secretar de stat în Ministerul Culturii, și Alexandru Mironov, senior editor la revista Știință & Tehnică.

Sorin Dinea, președintele Asociației “Henri Coandă”, a spus că situația patrimoniului lui Henri Coandă este, în prezent, complicată, motiv pentru care a prezentat-o pe scurt, pornind din anul 1967 – când celebrul pionier al aviației s-a întors în România – și până în prezent.

Potrivit informațiilor oferite, în 1967, familia Coandă dispunea de o casă în București, pe Ana Ipătescu (actualul Bld. Lascăr Catargiu), o arhivă pe care Henri Coandă a adus-o în țară, drepturi de proprietate asupra brevetelor sale și o altă arhivă care se afla la Paris.

“Acest patrimoniu a început să se deplaseze (…) casa s-a mutat la statul român, brevetele au ajuns la Ministerul Apărării Naționale, la INCREST (Institutul Național de Creație Științifică și Tehnică, n.r.), patrimoniul cu care a venit Coandă – la Academia Română, celălalt patrimoniu, care a intrat în țară după ce a murit Coandă – la Ministerul Apărării și, alături de patrimoniul pe care Academia Română l-a constituit pentru înființarea muzeului Coandă, s-a mai constituit un patrimoniu, care este acum la Muzeul Național Tehnic. Muzeul Național de Istorie are și el niște machete”, a precizat Sorin Dinea, menționând că aceasta era situația în anul 1977.

Până în 1990, situația patrimoniului lui Henri Coandă a rămas neschimbată, însă, după 1990, au apărut “mișcări de patrimoniu”.

În 2015, există un patrimoniu cultural imobil, respectiv etajul și parterul Casei Coandă, împărțit între Ministerul Culturii și Academia Română. Potrivit președintelui Asociației “Henri Coandă”, casa are nevoie de restaurare.

În ceea ce privește situația patrimoniului cultural mobil, acesta este împărțit la mai multe instituții. Astfel, la Muzeul Național Tehnic din București se află toate exponatele care au fost prezentate în Casa Coandă, precum macheta avionului cu reacție, alte machete, diplome, negative pe sticlă ale unor imagini cu fulgi de zăpadă, la Ministerul Apărării există brevete, fotografii, imagini ale avionului cu reacție, diverse articole științifice, precum și aproape 500 de kilograme de documente aflate în depozit, care nu sunt expuse. De asemenea, din patrimoniul de la Muzeul Național de Istorie din București (MNIR) face parte un set de tacâmuri din argint aparținând familiei Coandă și recuperat de MNIR, care nu este însă expus. Totodată, grupul de ONG-uri deține un patrimoniu format din fotografii, reviste, timbre, obiecte care provin din Casa Coandă.

“Anul 2015 ne găsește cu tot acest patrimoniu împărțit între mai multe instituții și ar fi bine ca atât brevetele, cât și patrimoniul Academiei, cât și cel de la Muzeul Național de Istorie, cât și cel de la Muzeul Apărării Naționale și cel pe care îl vom pune noi la dispoziție să fie adus în Casa Coandă, pentru a se constitui, cu ajutorul Academiei Române și al Ministerului Culturii, Casa Memorială Coandă – casa gândirii românești”, a mai spus Sorin Dinea la evenimentul de joi seară.

De asemenea, președintele Asociației “Henri Coandă” a citit un apel național, adresat instituțiilor publice ale statului, investitorilor români, societății civile și mass-media, pentru înființarea Casei Memoriale Coandă, semnat de Grupul de Inițiativă Civică, format din Asociația “Henri Coandă”, Revista Știință & Tehnică și Fundația Dignitas.

“Formulăm un apel național pentru ca întreg patrimoniu cultural mobil Coandă existent în România să fie oferit publicului pentru a fi cunoscut și valorificat corespunzător, prin comasarea lui în Casa Coandă din București, sub o structură juridică unitară, capabilă să-l organizeze și să-l valorifice cultural, științific, educațional și turistic, asigurându-i protecția și dezvoltarea. Astfel, invităm toate instituțiile publice care dețin un patrimoniu cultural Coandă – Academia Română, Ministerul Culturii, Ministerul Apărării Naționale și Muzeul Național de Istorie a României – să deschidă porți de comunicare constructivă între ele, dar și către prezentul Grup de Inițiativă Civică, porți deschise în vederea găsirii de soluții juridice și administrative specifice înființării grabnice, în Casa Coandă din București, a Casei Memoriale Coandă”, se arată în apelul național.

De asemenea, Sorin Dinea a precizat că, pentru a ușura efortul bugetar și cel de personal necesar constituirii și funcționării Casei Memoriale Coandă, Grupul de Inițiativă Civică, prin membrii, partenerii și colaboratorii săi, va asigura expertiza în ceea ce privește viața și activitatea lui Henri Coandă, finanțarea, managementul, activitățile curente, marketingul și comunicarea necesară organizării și funcționării casei memoriale.

“Casa Memorială Coandă este concepută a fi o structură culturală, științifică, educațională și turistică deopotrivă, ce folosește tehnologie interactivă și inovativă, fiind capabilă să se autofinanțeze, organizată astfel încât să reprezinte o adevărată fereastră către viitor, având o ținută demnă, veselă și prietenoasă”, a mai spus Dinea.

De asemenea, acesta a precizat că, pentru restaurarea imobilului din Bld. Lascăr Catargiu, costurile necesare sunt estimate la 1 milion de euro, iar cele pentru organizarea expozițională se ridică la 500.000 euro, întreaga structură având nevoie pentru a funcționa de aproape 25.000 de euro lunar.

Timpul estimat a fi necesar pentru operațiunile de restaurare a imobilului, care face parte din patrimoniul cultural național, pentru amenajarea expozițională și organizarea administrativă este de aproape un an de la înființarea juridică a Casei Memoriale Coandă, a mai spus președintele Asociației “Henri Coandă”.

Astfel, celebrarea a 150 de ani de existență a Academiei Române (în 2016), a 130 de ani de la nașterea lui Henri Coandă și a 120 de ani de la înființarea Serviciului Maritim Român, al cărui fondator a fost amiralul Iancu Coandă (unchiul aviatorului) sunt momente care vor putea fi marcate prin deschiderea Casei Memoriale Coandă pentru publicul român și străin.

“În actualul context internațional, prin care tendința de mondializare se suprapune discret peste situația politică și socială a României, considerăm că a venit timpul în care fiecare reper moral să fie folosit corect pentru a servi ca model tinerelor generații, spre a le călăuzi calea spre lumină, cunoaștere și dezvoltare armonioasă. Pentru viitorul sănătos și trainic al acestei țări, îl propunem pe Henri Coandă să fie un model de urmat pentru tinerii din România și un vector de imagine pentru România în lume. Henri Coandă rămâne pentru noi părintele aviației cu reacție, al efectului Coandă, al desalinizării cu ajutorul energiei solare, al construcțiilor multicelulare și al altor 707 brevete reprezentând peste 250 de invenții care au încă potențialul de a fi folosite spre binele omenirii”, se mai arată în apelul național lansat joi.

Prezent la eveniment, Alexandru Mironov, senior editor la revista Știință și Tehnică, a declarat: “Eu îmi închipui că acest imobil, care este chiar în mijlocul Bucureștiului, poate să fie un loc în care să vină omul de știință din toate părțile țării, să vină să vadă machetele (…), dar să fie și un institut de cercetare asupra arhivei Coandă”.

La eveniment a participat și Bogdan Stanoevici, secretar de stat în Ministerul Culturii, care le-a spus celor prezenți că nu le poate face nicio promisiune în legătură cu înființarea Casei Memoriale Coandă, însă și-a exprimat dorința ca acest proiect să devină realitate. În plus, Stanoevici le-a cerut inițiatorilor apelului național să-l ajute și să-i ofere mai multe informații despre subiect, întrucât nu cunoaște dosarul.

“Eu, personal, consider că subiectul nu este doar un capriciu. Prin structura mea, am fost și voi fi până la capăt atașat de imaginea frumoasă a României și a valorilor noastre. Noi, toți românii, trebuie să avem mai multă grijă de valorile noastre”, a spus Stanoevici, menționând că va folosi “toată forța și curajul și nebunia și idealismul” pe care le are pentru a se ocupa de acest subiect.

Totodată, Sorin Dinea a spus că existe șanse ca acest proiect să se realizeze, întrucât există “o deschidere” din partea Academiei Române.

“Noua conducere privește altfel lucrurile, cealaltă căuta să îndepărteze pe toată lumea de la problema asta, pentru că erau niște nereguli, dar noua conducere este deschisă, iar domnul general Voicu (Victor Voicu, n.r.), secretarul general al Academiei, a spus că e foarte posibil ca la anul, când vor fi 150 de ani (de la înființarea forului cultural și științific, n.r.), să o avem deschisă (casa memorială, n.r.)”, a declarat Sorin Dinea.

De asemenea, inițiatorii apelului național au precizat că, săptămâna trecută, a avut loc o întâlnire la care a participat și secretarul general al Academiei Române și unde s-a căzut de acord să se lucreze, alături de Ministerul Culturii, la o evaluare și o expertiză tehnică pentru realizarea Casei Memoriale Coandă.

Henri Coandă (7 iunie 1886 – 25 noiembrie 1972) a fost un inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator al motorului cu reacție și descoperitor al efectului care îi poartă numele.

În 1909, Henri Coandă s-a înscris la Școala superioară de aeronautică și construcții – nou înființată la Paris -, al cărei absolvent devine în anul următor, ca șef al primei promoții de ingineri aeronautici. Ulterior, Henri Coandă a lucrat în domeniu în Marea Britanie și Franța. Henri Coandă s-a întors definitiv în România în 1969, ca director al Institutului de creație științifică și tehnică (INCREST), iar, în 1970, a devenit membru al Academiei Române.

Henri Coandă a murit la București, pe 25 noiembrie 1972, la vârsta de 86 de ani.

Planurile privind înființarea Casei Memoriale Coadă datează din 2012, când ministru al Culturii era Mircea Diaconu. Acesta s-a întâlnit cu reprezentanții mai multor instituții pentru a demara acest proiect în casa care a aparținut familiei Coandă.

La momentul respectiv, Mircea Diaconu a spus că “industria imobiliară are metode fenomenale”, care s-au răsfrânt chiar și asupra casei care a aparținut familiei Coandă. “E greu de imaginat cum casa Coandă începe să se vândă pe bucăți”, a spus Mircea Diaconu, în 2012.

La acel moment, parterul casei familiei Coandă din Bld. Lascăr Catargiu nr. 29 se afla în proprietatea privată a statului și în administrarea RA-APPS, în timp ce drepturile litigioase pentru etajul imobilului fuseseră cesionate de Academia Română către o persoană privată, Marina-Vivien Slivinschi.

Ion Păun Otiman, care era la acea vreme secretarul general al Academiei Române, a declarat că forul cultural și științific a cesionat drepturile litigioase pentru că instituția a fost devalizată de casa Coandă prin trei acte succesive. “O dată în 1979, de către statul comunist și transformată în sediu de ambasadă, a doua oară în 2001, când noi am revendicat către RA-APPS (…) și ne-au respins și a treia oară prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din decembrie 2005, prin decizie definitivă și irevocabilă. Noi nu am mai avut nicio cale extraordinară de atac pentru a recupera casa Coandă”, a spus Otiman.

Din inițiativa ministrului Mircea Diaconu, în 2012, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național depune Nota de Fundamentare necesară emiterii unei Hotărâri de Guvern prin care parterul imobilului să fie transferat către Ministerul Culturii, în vederea înființării Casei Memoriale Coandă. Tot atunci Direcția de Cultură a Municipiului București, aflată în subordinea Ministerului Culturii, deschide o acțiune în justiție împotriva Academiei Române și a persoanei fizice care deținea etajul imobilului, pentru constatarea nulitații absolute a actului de vânzare-cumpărare din 2009.

În august 2013, Ministerul Culturii deschide o a doua acțiune în justiție, făcută de această dată împotriva RA-APPS, Academia Română și persoana fizică ce a cumpărat etajul în 2009. Această nouă acțiune are ca obiect principal constatarea nulității absolute a deciziei de restituire în natură a imobilului de la RA-APPS către Academia Română, din 2008, restituire ce s-a făcut invocând legea 10/2001, potrivit site-ului Asociației “Henri Coandă”.

În 2013, Academia Română și persoana fizică care a cumpărat etajul imobilului ajung la înțelegerea de a desființa contractul de vânzare din 2009 și actul de cesiune din 2008, etajul clădirii revenind în proprietatea privată a Academiei Române.

Procesul a fost pe rol la Tribunalul București până în octombrie 2014, când, din cauza netimbrării, dar și a actului de desființare a contractului de vânzare-cumpărare și a actului de cesiune, acțiunea a rămas fără obiect.

În ianuarie 2014, Ministerul Culturii găsește ca cea mai potrivită variantă de înființare a Casei Memoriale Coandă constituirea sa ca secție fără personalitate juridică a Muzeului Național de Istorie a României.

La sfârșitul lunii ianuarie 2014, a fost făcută o propunere Academiei Române pentru semnarea unui acord de parteneriat ce a vizat transmiterea dreptului de administrare a etajului imobilului și a colecției Coandă care a aparținut Muzeului Științific al Academiei, aflată în prezent în custodie la Muzeul Național Tehnic “Dimitrie Leonida” din București, către Muzeul Național de Istorie a României din Capitală.

Propunerea a rămas deocamdată fără nici un răspuns din partea Academiei Române.

Imobilul este clădire de patrimoniu clasa B din 1990 și figurează înscris la poziția 607 în Lista Monumentelor Istorice 2010, având codul B-II-m-B-18334.