Un final de 2024 aruncat în aer din toate punctele de vedere!
Ce va fi în 2024: Isărescu va rămâne la BNR, dar nu se știe cine vine la Palatul Cotroceni, dobânzile vor scădea, dar nu atât de mult pe cât speră lumea, companiile vor începe să facă restructurări, iar salariile nu…
Ce va fi în 2024: Isărescu va rămâne la BNR, dar nu se știe cine vine la Palatul Cotroceni, dobânzile vor scădea, dar nu atât de mult pe cât speră lumea, companiile vor începe să facă restructurări, iar salariile nu vor mai crește, prețurile apartamentelor și chiriilor vor crește, chiar dacă piața rezidențială va scădea în con-tinuare. (era unul dintre titlurile materialelor de opinie cu care a debutat anul 2024).
2024 a fost un an care a început cât de cât bine din punct de vedere economic – prognozele economice erau bune, defi-citul bugetar era în scădere, inflația și dobânzile erau în scădere, salariile în creștere, investițiile private și publice erau pe creștere. Din punct de vedere social, țara era liniștită, toată lumea se gândea unde să meargă în vacanță, iar, în special, din punct de vedere politic, coaliția PSD/PNL părea stabilă, iar unul dintre cei doi lideri ai acestor par-tide trebuia să fie noul președinte al României. Chiar dacă aveam 4-5 rânduri de alegeri, părea că nu vom avea probleme de stabilitate, nici politică, nici financiară, nici economică.
Dar din aprilie/mai, totul a început să crape. Relația dintre Ciolacu și Ciucă s-a răcit. Nu se știe cine pe cine a trădat, PSD și PNL au început să nu se mai înțeleagă și fiecare a luat-o pe cont propriu în alegeri. Președintele Iohannis era din ce în ce mai absent, trăindu-și ultimele luni de mandat în avioane și la golf. Deficitul bugetar a început să fie scăpat de sub control pe fondul majorării cheltuielilor bugetare, companiile private au început să-și pună investițiile pe hold, pe motiv că nu se știe ce urmează cu taxele și impozitele etc. Vara, toată lumea s-a dus în vacanță, în speranța că lucrurile se vor rezolva în toamnă. Dar a venit finalul de an cu un tsunami politic care nu a fost prevăzut de nimeni. Un personaj, Călin Georgescu, cu declarații populiste, mesianice, de naționalism de tip Ceaușescu – „să nu stăm în genunchi în fața nimănui” – venit din subteranele sociale ale României, a ieșit pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale și a dat toată liniștea politică peste cap. Dacă ar fi fost numai liniștea politică, ar fi fost bine, dar apariția lui Călin Georgescu cu retorica lui antisistem, cu retorica mesianică, a dat peste cap liniștea so-cială a României, toată liniștea din familie și toată liniștea din cercul de prieteni. Imediat, piețele valutară, mone-tară și bursieră au reacționat în sens negativ. România a ajuns pe prima pagină a întregii lumi, marii creditori și in-vestitori au intrat în alertă, iar totul a culminat cu anularea primului tur al alegerilor prezidențiale cu două zile înainte de turul al doilea. Finalul de an ne găsește cu o scenă politică tensionată, cu o coaliție pro-europeană care încearcă să-și strângă rândurile și cu reluarea alegerilor prezidențiale în primăvara anului viitor. Din punct de vedere financiar, economic și de business, intrăm în 2025 pe o pojghiță de gheață foarte subțire. Totul depinde de bugetul de stat, de deficitul bugetar, de capacitatea României de a se împrumuta și, nu în ultimul rând, de dorința com-paniilor de a-și derula activitatea normal și de a da drumul la investiții.
Înainte să vedem cum va fi 2025, ca în fiecare an, la Business Magazin, fac o recapitulare a ceea ce s-a întâmplat prin titlurile tuturor editorialelor din această publicație, care au încercat să surprindă viața economică și socială a companiilor, a corporatiștilor, a societății. Dacă vreți să citiți vreunul dintre aceste editoriale, puteți da click pe site, pe titlul care vă atrage atenția.
Până ne vom revedea în 2025 să aveți sărbători liniștite, că avem nevoie!
(cristian.hostiuc@zf.ro)
• Cum se face că românii cred că lucrurile merg prost în această țară și că România se duce într-o direcție greșită, dar economia și salariile au crescut? • „Am ajuns să muncesc mai mult pentru angajați decât pentru mine” • Toată lumea vrea să-mi dea bani, dar eu nu am nevoie de bani! Am nevoie de contracte! • Prima gen-erație care nu s-a născut săracă • România are nevoie de cât mai mulți absolvenți de facultate, așa cum sunt ei • Când dobânzile vor începe să scadă, prețurile apartamentelor vor începe să crească • IT-iștii continuă să ceară salarii mai mari, dar nu înțeleg că piața s-a schimbat și companiile nu mai aruncă cu bani, ci dimpotrivă, trebuie să taie bugetele salariale
• Dacă nu te plimbi acum, atunci când?! • Companiile încep să dea deoparte CV-urile candidaților care și-au schimbat des jobul • Care sunt temerile corporatiștilor: să nu vină războiul peste noi și să nu sărăcească • Ce se va întâmpla când angajații nu vor mai avea șefi în carne și oase, ci doar aplicații și algoritmi? • Cor-poratiștii încep să își schimbe retorica: Multinaționalele și băncile raportează cele mai mari profituri, dar noi nu primim nimic. este moral, este corect, este echitabil? • Am înțeles că singurul lucru care îi mai mo-tivează pe oameni sunt banii, dar cât poți să mai crești salariile? • De ce să te duci să lucrezi la H&M la Lon-dra, pe 1.800 de lire sterline, când aceiași bani îi obții la București, într-o trattorie, și ai costurile vieții mult mai reduse, începând cu chiria? • Cum putem să citim piața imobiliară: Din punct de vedere al accesibil-ității achiziției unui apartament, România, Bucureștiul sunt încă o piață ieftină, dar din punct de vedere al achiziției pentru investiții, ca să câștigi din chirie și creșterea valorii proprietății, piața nu este așa spectacu-loasă • Angajații sunt importanți pentru o companie atâta timp cât firma are rezultate și acționarii sunt mulțumiți sau până când nu îmbătrânesc • Companiile românești au început să se bată parte în parte cu multinaționalele pentru recrutarea de creiere românești • Bucureștiul a ajuns mult mai internațional decât ne dăm noi seama • Cei mai doriți angajatori față în față cu procesele de restructurare și concediere a an-gajaților. Ce efect au asupra companiilor • Pentru cei care se întreabă ce ne-a adus intrarea în UE, că tot trebuie să mergem weekendul viitor la vot, să ne uităm la cifre și la banii care au intrat în România, nu la re-torică • Cum este să treci peste noapte de la „eu nu vin la interviu fără 1.000-1.500 de euro pe lună” la salariul minim pe economie • Paradoxul noii generații: Cu cât vor fi mai internaționali ca deschidere, cu atât se vor regăsi mai mult într-o retorică politică antisistem, antioccident • Unde ai vrea să te naști? Unde ai vrea să faci școala? Unde ai vrea să faci facultatea? Unde ai vrea să muncești? Unde ai vrea să îmbătrânești? • Cum să ne pregătim pentru revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, mai ales după re-tragerea lui Biden: poate n-ar fi rău să-l invităm din nou pe Donald Trump Jr. în România să vâneze urși, că tot avem prea mulți • Cum bântuie fantoma lui Ceaușescu printr-o cafenea Starbucks • Ce va urma dacă lumea globalizării se va sfârși? • Corporatiștii români sunt biciuiți profesional de corporații și chiar le place să fie biciuiți pentru că astfel le este validată ideea că sunt importanți • Diploma, liceul, facultatea, notele, profesorul, CV-ul contează din ce în ce mai mult • Cum ar putea Bucureștiul să fie un oraș care să atragă creiere din alte țări • În piață sunt bani, dar sunt prea puține echipe de management • Am ajuns într-o situație paradoxală: România, românii au bani dar nu au suficiente oportunități de investiții, așa că an-treprenorii preferă să-și țină banii la bancă, în titluri de stat sau să investească în afară. Guvernul ucide iniția-tivele antreprenoriale private prin creșterea birocrației statului, prin dobânzile mari pe care le oferă pentru creșterea cheltuielilor publice
• După 20 de ani: Ce ar fi businessul românesc fără voi, dar și fără noi?! • Cum trebuie să fie un CEO în ziua de astăzi • Cum a fost atunci, cum este acum, nu știm unde vom fi peste 20 de ani, dar povestea antrepren-orilor români, povestea businessurilor/brandurilor/companiilor românești trebuie scrisă • Orașele se de-gradează pentru că statul ține clădirile statului prizoniere unei mentalități de stat • Marele câștig al com-paniilor în 2024 a fost reducerea fluctuației de personal • De unde vine puterea platformelor sociale. De ce românii au adoptat atât de repede TikTok • Care este personalitatea anului 2024?