Un brand românesc iubit de mulți înainte de ’89 readus la viață, după o pauză de peste trei decenii
În timp ce pantofii de la Pionierul, țigările Carpați și Snagov, sucurile CI-CO, pasta de dinți Cristal, mașina de spălat Albalux, frigiderul Fram și mașinile Aro au pierdut lupta cu capitalismul, există o serie de nume care după o perioadă de pauză revăd lumina zilei și revin pe piață îmbrăcate în haine noi, adaptate la cerințele consumatorilor de astăzi.
Primul a fost Pegas, în 2011, au urmat apoi ceasurile Optimef și schiurile Reghin. A fost de asemenea discutat un proiect pentru reluarea producției motocicletelor Mobra.
Recent, un nou brand românesc popular înainte de ’89 a fost readus la viață: este vorba de televizorul Diamant. Acesta revine pe piață cu un design actual, cu rezoluții HD și Full HD. Marca a fost resuscitată de compania Network One Distribution (NOD), controlată de antreprenorul Iulian Stanciu, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri locali. Numele său este legat de altfel și de brandul Pegas în contextul în care a intrat acum câțiva ani în acționariatul companiei care a repus brandul pe piață în 2011.
În cazul televizorului Diamant, readucerea la viață a mărcii vine chiar la inițiativa antreprenorului.
„La trei decenii de când nu se mai comercializează, televizorul Diamant revine pe piață sub umbrela Horizon, brandul Network One Distribution (NOD)”, a anunțat compania.
Fabricat de întreprinderea Electronica din București, începând cu 1961, televizorul Diamant era nelipsit din casele românilor în perioada comunistă. „Televizorul generației cu cheia la gât era alb-negru, cu tub catodic, mare cât o ladă de zestre și costa cam cât trei salarii medii, cu posibilitatea de a fi plătit în rate. A fost pentru mulți dintre români primul televizor la care s-au uitat vreodată.” Noul televizor Diamant – asamblat în UE, Turcia și China – vine cu diagonale între 22” și 43” și cu rezoluții HD, respectiv Full HD.
Tot pe o replică adaptată zilelor noastre au pariat și ceilalți antreprenori care au adus la viață mărci românești cu istorie. Pegas a început cu un cadru de bicicletă construit într-o fabrică de armament, la Zărnești (Brașov). Designul era inspirat de muscle bike-urile americane și britanice, care la rândul lor imitau stilul unei motociclete chopper. Silueta Pegasului, cu șa lungă și coarne, avea să devină pentru mii de copii din România comunistă definiția cuvântului „bicicletă“. „Practic, bicicleta Pegas a fost un obiect cult, poate chiar cel care definește cuvântul «copilărie» pentru toți cei care au învățat să meargă pe bicicletă în anii ’70 și ’80. După ’89 Pegas a dispărut de pe piață“, spunea anterior Andrei Botescu, unul dintre antreprenorii care au readus la viață brandul. După 20 de ani de pauză, în 2011, un proiect independent a relansat marca Pegas și vechea bicicletă într-o nouă formă, „pentru a se bucura din nou de ea copiii de toate vârstele“.
Tot din pasiune pentru branduri românești, dar și pentru schi, doi tineri din Cluj au reînviat și brandul Reghin – de schiuri și alte echipamente sportive. „Suntem doi tineri din Cluj, consumatori înrăiți de schi, cu ocupații de zi cu zi care se învârt în zona designului de produs și a vânzărilor. Dacă mai adăugăm la mix două lucruri: faptul că am început pe schiuri Pitic și am trecut la Combi-R, galben și mai apoi albastru, și suntem amândoi adepții unei abordări de tip do it yourself, lucrurile se leagă“, spunea anterior Sebastian Big, unul dintre antreprenori, despre cum a renăscut brandul Reghin. Practic, adaugă el, au vrut să își facă propriile schiuri și totodată să aducă un tribut lucrurilor cu care au crescut. Decizia de a readuce la viață brandul Reghin și de a porni o afacere în industria de schi au luat-o acum trei-patru ani.
Tot cam atunci au reapărut pe piață și ceasurile Optimef, un brand românesc lansat inițial acum circa patru decenii și readus la viață recent de Andrei Morariu (actor) și Bogdan Costea (arhitect). „Pasionați de orologerie și design de obiect, am hotărât să relansăm Optimef din dorința de a aminti că în România s-au produs lucruri cool înainte să știm ce înseamnă cool.“ Noile ceasuri au mecanism japonez și sunt asamblate în Hong Kong, conform celor mai recente date ale ZF. Tot în Hong Kong sunt produse și ramele ochelarilor pe care cei doi antreprenori i-au realizat sub același brand. Ansamblarea lor se face în România, iar lentilele sunt produse la Timisoara de Interoptik.
Deși majoritatea acestor branduri românești sunt realizate peste graniță, pe lista planurilor de viitor ale tinerilor antreprenori se numără producția „made in Romania”.
Mașina de teren ARO și săpunul Cheia sunt alte două branduri românești cu istorie, iar o serie de antreprenori locali au declarat că au intenția să le reproducă. Momentan, însă, planurile sunt doar pe hârtie.Rezistența unui brand local timp de zeci sau chiar sute de ani este o adevărată performanță, într-o piață în care alte nume au dispărut. S-a întâmplat cu pantofii de la Pionierul, țigările Carpați și Snagov, sucurile Ci-Co, pasta de dinți Cristal, mașinile de spălat Albalux, frigiderele Fram și mașinile Aro, pentru a da doar câteva exemple.
Specialiștii în branding explică aceste dispariții printr-o strategie de brand și de produs inadecvată, care poate duce o marcă spre faliment, când ar fi putut de fapt să concureze cu nume internaționale. Cert este că societatea consumeristă are de ales din tot mai multe nume și produse, românești și internaționale.