Un antreprenor care a pariat pe cultura vegetală a ajuns să investească în vin pentru a-și îndeplini „un vis de decenii“. Acum are 450 ha de viță-de-vie și continuă dezvoltarea

♦ „Via nu e ca porumbul să poți să eliberezi terenul, e o investiție pe termen lung“ ♦ Crama Viișoara produce anual 2 milioane de litri de vin ♦ Antreprenorul Gheorghe Albu exploatează în continuare 6.000 ha în cultura vegetală.

Gheorghe Albu, proprietarul Cramei Viișoara, a pariat inițial pe cultura vegetală, însă acum mai bine de un deceniu a decis să investească în viticultură pentru a-și îndeplini un vis pe care îl avea de dcenii.

„Activitatea noastră de bază a fost și rămâne cultivarea cerealelor. Exploatăm 6.000 de hectare. În timp însă, am trecut și la vița de vie. Pentru mine, cultura vegetală e un business. Cultura viței de vie este îndeplinirea unui vis pe care l-am avut de la 21 de ani, atunci când am terminat facul­tatea și am fost repartizat în această loca­litate. Numele localității, Viișoara, unde se află și crama cu același nume, vine de la toponimul vie, de la prima îndeletnicire a oamenilor din această localitate.“

Astfel, el a plantat circa 450 de hectare de vie la Viișoara. Sunt 15 ani de când a început activitatea, mai exact de când a început cu plantarea viței-de-vie. Apoi, în 2016, a construit și o unitate de procesare a strugurilor, o cramă cu o capacitate de 3,2 mili­oane de litri, cu echipamente și utilaje de ultimă generație.

„Prima producție pe care am procesat-o a fost în 2016. Ulterior, am evoluat de la an la an. Astăzi pro­cesăm și comercializăm aproximativ 2 milioane de litri de vin.“

A pornit la drum cu 50 de hectare de viță de vie, apoi a tot continuat până a ajuns astăzi la 450 ha. Iar acum are un nou proiect pe care vrea să îl implementeze în primăvară, vrea să mai planteze alte 80 ha.

„Având în vedere că via nu e ca o cultură de porumb să poți să eliberezi terenul, e o investiție pe termen lung, noi am plantat doar pe terenuri proprii, compacte.“

Spune că domeniul viti-vinicol este dificil. Franța alocă bugete importante pentru a-i convinge pe cultivatorii de viță de vie să abandoneze plantațiile, pe considerentul consumului scăzut.

„Paradoxal, noi în România, nu doar noi la Viișoara, ci în toată piața, lucrăm să creștem suprafețele. Am și fost încurajați prin fonduri europene ca să plantăm. România, până în 1989, a avut în jur de 200.000 de hectare. Apoi, multe suprafețe au fost abandonate. Prin programul de reconversie însă, au fost înlocuite o bună parte.“

Astfel, România are plantații viticole noi, după genetică nouă. Franța și celelalte state care n-au avut program de reconversie au plantații viticole de 40 de ani, 50 de ani.

„De aceea, eu cred că e momentul să ieșim la export.“

România se găsește între marii producători de vin din Uniunea Europeană, fiind pe locul 12 sau 13 la nivel mondial, ceea ce înseamnă că este o putere viticolă.

„După comunism, toată lumea a fugit de formele astea asociative. Totuși, trebuie să fim uniți în promovarea vinului românesc și a cramelor din România. E nevoie de un brand de țară, altfel, fiecare cramă se promovează individual și e greu.“

Vinurile produse de Crama Viișoara se găsesc în marile lanțuri de magazine – nu în toate, dar există și foarte mulți colaboratori care sunt revânzători la nivel național. Totodată, compania are și rețea proprie de vânzare atât în județul Constanța, cât și în celelalte reședințe de județ, dar mai ales în București, unde există un potențial bun, după cum spune Gheorghe Albu.

„Vindem și în UE, dar nu în afară.“

Producătorul are plantate șase soiuri albe și șapte soiuri roșii. Produce vinuri albe, roșii și roze, seci, demiseci, demidulci, dulci, vinuri aromate și spumant după metoda tradițională.

„Vânzările la noi au crescut de la an la an. Sperăm ca și în anii viitori să menținem trendul.“

Firma Nostalgic SRL, care operează crama, dar și cultura vegetală, a raportat venituri de 21,4 mil. lei în 2024, minus 4%.

„Anul acesta, cât privește producția, a fost un an dificil. Am avut îngheț târziu, iar butucii au degerat. Am avut și secetă. Dar seceta ajută dacă nu e excesivă. În zonele care nu au fost afectate de înghețul târziu, producțiile au fost excepționale și din punct de vedere cantitativ, dar și din punct de vedere calitativ. Sunt mult mai bune decât anul trecut“, conchide el.

Antreprenorul a fost prezent în cadrul emisiunii Constanța, povești de pe litoral și de dincolo de el, un proiect ZF susținut de Banca Transilvania.