Un an fără gaz rusesc: Cum a reușit Polonia să se elibereze de importurile din Rusia, care îi acopereau jumătate din consum, și se pregătește de un rol cheie în energia regiunii

La finalul lunii noiembrie, anul trecut, Baltic Pipeline, conducta care a unit sistemele de transport al gazului din Norvegia, Danemarca și Polonia, cu o capacitate de 10 miliarde de metri cubi pe an, a intrat pe deplin în funcțiune. Momentul nu putea să fie mai bun în contextul în care în 2022 contractul pe termen lung pe care Polonia îl avea cu Gazprom pentru achiziția de gaze expira, iar polonezii nu își doreau sub nicio formă să-l prelungească. Ce urmează?

“Invazia Rusiei asupra Ucrainei din 2022 a forțat statele europene să-și reducă dependența față de gazul rusesc. Deși importurile de gaze ale UE, inclusiv GNL (gaz natural lichefiat) au crescut cu 37% în perioada 2014-2021, după invazie fluxurile de gaze prin conducte au scăzut de 6 ori. Una dintre principalele piețe din UE, Polonia, care în mod istoric era și cea mai dependentă de importurile de gaze din Rusia, a reușit să-și reducă dependența de importurile din Rusia în cea mai mare măsură”, scriu analiștii de la Institutul Economic Polonez.

Potrivit datelor publicate într-o analiză Politico, Polonia are un consum de gaze naturale de circa 20 de miliarde de metri cubi pe an, din care aproape 10 miliarde de metri cubi veneau direct din Rusia, prin intermediul conductei Yamal. Mai departe, Polonia are o producție internă de circa 3-4 miliarde de metri cubi de gaze la care, în 2022, se adăugau circa 6 miliarde de metri cubi de GNL care veneau pe Marea Baltică. Dar cea mai importantă piesă din strategia energetică a Poloniei, cea care avea să o elibereze de dependența față de Rusia, a intrat pe deplin în funcțiune în noiembrie, anul trecut, Baltic Pipeline. Iar momentul nu putea fi mai bun în contextul în care tot la finalul anului trecut a expirat contractul din 1996 pe care Polonia îl avea cu Gazprom.

Proiectul Baltic Pipeline a fost recunoscut de către Comisia Europeană ca Proiect de Interes Comun în 2013, prin această “titulatură” fiind subliniată importanța strategică pentru tot blocul a acestei investiții. Mai departe, proiectul a primit o finanțare europeană de 266,8 milioane de euro, bani care au fost folosiți pentru lucrările de inginerie, obținerea avizelor necesare sau lucrări de construcție. În 2018, Energinet, operatorul danez al sistemelor de transport al energiei și al gazului natural, alături de GAZ-SYSTEM, operatorul sistemului de transport de gaze din Polonia, au luat decizia finală de investiții, lucrările începând în 2019.

“Polonia a fost foarte determinată în implementarea strategiei privind diversificarea surselor de alimentare cu gaze, lucru care a garantat independența țării și securitatea sa energetică. În ultmii ani, Gaz-System a construit peste 1.000 kilometri de conducte de transport a gazului natural, inclusiv Baltic Pipeline, care permite transportului gazului din Norvegia, via Danemarca până în Polonia, iar mai departe am realizat interconectori cu Lituania și Slovacia”, spun reprezentanții GAZ-SYSTEM.

Potrivit unei prezentări furnizată de companie, la începutul acestui an capacitatea de import a Poloniei ajunsese a 36,1 miliarde de metri cubi, iar cea de export la 9,7 miliarde de metri cubi pe an.

O piesă cheie în tot acest puzzle este terminalul de GNL din Świnoujście (nord-vestul Poloniei), una dintre cele mai folosite facilități de acest gen din Europa, care asigură 30% din necesarul de gaze al Poloniei în acest moment.

“Lucrările de extindere vor duce la o creștere a capacității de regazeificare a terminalului de la Świnoujście la 8,3 miliarde de metri cubi, de la o capacitate actuală de 6,2 miliarde de metri cubi”, mai spun reprezentanții GAZ-SYSTEM.

În acest timp, Polonia a finalizat investiția într-un interconector cu Lituania, cu o capacitate de export de 2,4 miliarde de metri cubi, care a devenit operațional în mai, anul trecut. Cu Slovacia, interconectorul permite o capacitate de export dinspre Polonia de 5,7 miliarde de metri cubi pe an.

Dar pentru Polonia, partea de export de gaze joacă un rol secundar, piața locală în sine urmând să crească semnificativ până la finalul acestei decade. Deși consumul intern a crescut în ultimii ani, gazul joacă un rol scăzut în producția de energie a țării, dar acest lucru se va schimba. La nivelul UE, situația Poloniei în contextul tranziției energetice este unică, circa 70% din producția sa de energie bazându-se pe cărbuni. Dar ambițiile țării sunt de a investi masiv în zona de energie verde și în proiecte nu­cleare, ga­zul fiind com­bustibilul său de tran­ziție, mai ales în contextul în care Polonia s-a eliberat complet de dependența de importurile rusești. În acest context, estimările dintr-o analiză realizată de IEA (International Energy Agency) arată că la nivelul anului 2030 consumul de gaze al Poloniei ar putea ajunge la 30 de miliarde de metri cubi. Astfel, țara are nevoie de și mai mult gaz, un alt proiect fiind acum strategic pe agenda energetică a Poloniei și a GAZ-SYSTEM.

“Compania face progrese cu construcția terminalului plutitor de GNL în golful Gdanskului, care în varianta cea mai mare va avea o capacitate de regazeificare de 10,6 miliarde de metri cubi pe an. Aceste este în acest moment cel mai important proiect strategic în care suntem implicați”, au mai precizat reprezentanții GAZ-SYSTEM.

În cea mai conservatoare variantă, terminalul din Gdansk va avea o capacitate de 6,1 miliarde de metri cubi pe an, termenul pentru finalizarea acestei investiții fiind 2028. Practic, dincolo de obiectivele proprii legate de tranziția energetică, din acel moment Polonia va putea să-și intensifice prezența în regiune, exportâun un gaz pe care nu îl produce, dar dovedind importanța investițiilor în infrastructura strategică. De partea cealaltă, în România, la începutul lui 2027, vor fi extrase primele molecule de gaze din zona de mare adâncime a Mării Negre. Rămâne de văzut unde vor ajunge.

Materialul a fost realizat cu sprijinul LOT Polish Airlines.