Un alt acord cu FMI? Poate da, poate nu
România a ratat majoritatea criteriilor asumate cu FMI pentru finele anului 2012 (arierate, cheltuieli de la buget, soldul bugetului consolidat) sau pentru perioada ulterioară (privatizarea CFR Marfă, ofertele publice Romgaz și Hidroelectrica, progresul privatizării complexului Oltenia), însă premierul Victor Ponta susține că Guvernul poate recupera din întârzieri până la vizita de evaluare dinai…
Conform scrisorii de intenție citate de Mediafax, Guvernul se angajează în principal să recupereze întârzierile în materie de arierate ale bugetului de stat și ale autorităților locale (ținta stabilită pentru dec. 2012 pentru acestea din urmă era reducerea lor la 300 mil. lei, însă bilanțul final a arătat 840 mil. lei). Guvernul se declară dispus, de asemenea, să-și “reevalueze pașii viitori” în privința privatizării complexului Oltenia, de la poziția inițială privind vânzarea a cel mult 15% din acțiuni la posibilitatea vânzării pachetului majoritar.
Premierul Ponta a lăsat să se înțeleagă că este posibil ca un nou acord cu FMI să nu mai fie necesar, având în vedere că România a ieșit din procedura de deficit excesiv al UE, ajungând la stabilitate fiscală (deficit bugetar sub 3% din PIB). Potrivit premierului, orice nou acord cu FMI trebuie aprobat în primul rând de Comisia Europeană, astfel încât aceasta ar putea decide că România nu mai are nevoie de un alt acord. Noua poziție a premierului contrastează cu declarațiile anterioare pe care el sau președintele Traian Băsescu le-au făcut în favoarea unei viitoare continuări a relației cu FMI.
Deocamdată, la solicitarea FMI, Guvernul a modificat legislația Autorității de Supraveghere Financiară, astfel încât la mai puțin de două luni de la aprobarea de către Parlament a actualei echipe de conducere, aceasta va fi înlocuită cu o alta, selectată după alte criterii. Viitorii membri vor avea obligatoriu un istoric mai mare de experiență profesională în domeniu (cel puțin 10 ani), vor fi mai puțini (11 în loc de 17), iar numărul membrilor neexecutivi va fi redus de la 12 la 6.
În același timp, Guvernul a impus taxarea cu 85% a salariilor compensatorii pe care și le-au atribuit membrii fostelor comisii din care s-a format ASF (CNVM, CSA și CSSPP). În drum spre Monitorul Oficial, documentul aprobat de Guvern a ajuns să extindă impozitarea de 85% și la toți angajații din conducerea companiilor de stat sau private și membrii în CA – gafă pe care premierul Victor Ponta a atribuit-o unor funcționari de la SGG sau Finanțe “care se cred mai deștepți decât Guvernul”.