Un alineat din PNRR, care prevede „eliminarea treptată a stimulentelor fiscale“, îi sperie pe constructori: Când angajatul va vedea că îi scade salariul, va alege să plece

♦ Odată cu prevederile OUG 114, salariile s-au majorat, ordonanța impunând obligativitatea salariului minim brut de 3.000 de lei pentru angajații din construcții ♦ Ca efect, numărul angajaților din domeniul construcțiilor, industrie care a suferit în ultimii ani din cauza deficitului de personal, a ajuns anul trecut la peste 416.000 de oameni.

Ideea eliminării facilităților fiscale de care domeniul construcțiilor beneficiază în prezent și de care ar trebui să beneficieze până în 2029 aduce îngrijorare în rândul firmelor din domeniu, care se tem ca o astfel de măsură să nu „alunge“ angajații care intraseră în acest domeniu în ultimii ani, încurajați de aceste beneficii.

Discuțiile sunt deocamdată mai mult teoretice, în condițiile în care o decizie clară privind eliminarea facilităților nu a fost pronunțată. Însă un paragraf din Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) precizează că „ritmul eliminării treptate a stimulentelor fiscale acordate în legislația actuală se va baza pe rezultatul revizuirii asistate a legislației actuale“, adăugându-se, ca o măsură în acest sens, „simplificarea regulilor fiscale pentru a facilita conformarea și administrarea, precum și eliminarea scutirilor și tratamentelor preferențiale“.

În jurul acestei formulări au apărut imediat temeri în rândul companiilor active în sectorul construcțiilor, care beneficiază de scutiri de la începutul anului 2019.

„Un subiect care creează îngrijorare este faptul că societatea noastră beneficiază de facilitățile acordate companiilor care activează în domeniul construcțiilor și a reușit să atragă astfel forță de muncă chiar din rândul celor plecați în afara țării. Din documentul PNRR elaborat de către Guvernul României reiese că aceste facilități vor fi reduse gradual începând cu anul 2025, deși facilitățile ar fi trebuit să fie în vigoare timp de zece ani, începând cu anul 2019“, spun reprezentanții Barrier, un producător de tâmplărie din Bacău, deținut de antreprenorul Adrian Gârmacea.

Ordonanța 114/2018 a adus cea mai mare schimbare a ultimilor ani în ceea ce privește salariile din domeniul construcțiilor. Odată cu prevederile acestui document, salariile s-au majorat, ordonanța impunând obligativitatea salariului minim brut de 3.000 de lei pentru angajații din construcții. Măsura a fost menită să revigoreze un sector care avusese de suferit în ultimii ani și unde investițiile au frânat.

„Prevederile din OUG 114/2018 au adus muncitorii înapoi în construcții, au mai frânat plecările din țară și au crescut și încasările la bugetul statului, deoarece, deși au scăzut taxele, a crescut numărul de muncitori plătitori“, spune Adriana Iftime, directorul general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC).

Astfel, companiile din construcții, sector care are o contribuție de 6,6% la formarea Produsului Intern Brut, au făcut cele mai multe angajări în perioada mai 2019 – mai 2021, potrivit unei analize ZF pe baza informațiilor de la Institutul Național de Statistică. Peste 35.500 de noi angajări au fost făcute în construcții în ultimii doi ani.

Ca efect, numărul angajaților din domeniul construcțiilor, industrie care a suferit în ultimii ani din cauza deficitului de personal, a depășit anul trecut pragul de 400.000, ajungând la peste 416.000 de oameni, potrivit datelor din bilanțurile companiilor care au făcut raportările pe 2020. Din datele furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului reiese așadar că numărul angajaților a crescut cu 8% față de 2019, marcând un record al ultimului deceniu.

Pe lângă majorarea salariilor, Ordonanța 114 mai prevede, de asemenea, scutirea de la plata contribuțiilor sociale ale angajatorului din construcții pentru perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028, reducerea contribuțiilor sociale ale salariaților cu 3,75% și un salariu minim brut de 3.000 de lei pentru angajații din acest domeniu.

Măsurile se aplică însă doar în cazul companiilor care îndeplinesc trei condiții: deținerea unuia din codurile CAEN prevăzute în OUG, realizarea a cel puțin 80% din cifra de afaceri din activitatea prevăzută de respectivele coduri CAEN și acordarea unor venituri brute lunare din salarii și asimilate salariilor între 3.000 și 30.000 de lei.

„Eliminarea facilităților va avea un impact negativ asupra pieței. Când au fost aplicate, s-a dorit aducerea acasă a unei părți a muncitorilor plecați din România și s-a reușit acest lucru. Și noi am angajat oameni veniți din străinătate. Lumea vorbește doar de facilități, dar angajatorul a trebuit să majoreze salariile, așa că a avut și costuri mai mari. Cu siguranță când angajatul va vedea că îi scade salariul, va alege să plece în altă parte sau se va îndrepta din nou către munca la negru sau la gri“, spune Mircea Bulboacă, proprietarul companiei de construcții CON-A din Sibiu.

Ca urmare a OUG 114, salariul mediu net din construcții a ajuns în luna mai din 2021, de exemplu, la o valoare de 3.264 de lei, în creștere cu 7% față de mai 2020 și cu 65% față de mai 2018, înaintea aplicării prevederilor OUG 114, potrivit calculelor făcute pe baza datelor existente pe platforma Tempo a Institutului Național de Statistică.

Totuși, programul PNRR, prin care România poate lua 29 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, va aduce și anumite condiții care trebuie îndeplinite de autoritățile de la București. Una dintre ele este legată de eliminarea facilităților fiscale din construcții care au fost introduse în 2019. Cea mai importantă este legată de salariile plătite în construcții și de reducerile de taxe aplicate firmelor din domeniu. O astfel de măsură ar putea pune probleme grave disponibilității de personal din această industrie. Aplicarea scutirilor a fost anunțat a fi valabilă până pe 31 decembrie 2028.

Premierul Florin Cîțu și-a exprimat de mai multe ori opoziția față de această facilitate susținând că „dacă susții un sector, creezi distorsiuni în restul economiei. Pentru companii această facilitate a ușurat factura de plată salarială, salariile din construcții au crescut, dar bugetul a pierdut.“

Între timp, Planul Național de Redresare și Reziliență al României nu a fost încă aprobat, deși țări precum Letonia, Cipru, Danemarca, Germania, Franța, Spania, Lituania, Italia, Belgia, Luxemburg și Portugalia, alături de Grecia, au primit deja primele tranșe de finanțare pentru proiectele de investiții incluse în PNRR-urile lor.