Ultimul apel pentru Romtelecom: Telekom Mobile, fostul Cosmorom, va fi înghițit de Digi și Vodafone. Trei jucători își vor împărți o piață de 3,2 mld. euro

Compania Telekom România Mobile – care a fost înființată în ianuarie 1999 ca divizie de comunicații mobile a mono­polului din telefonia fixă Romtelecom sub brandul Cosmorom, va dispărea de pe piață, activele sale urmând să fie împărțite între rivalii Digi și Vodafone.

♦ În cele aproape trei decenii în care s-a aflat sub controlul grecilor de la OTE, Romtelecom și Cosmorom au fost de câteva ori la un pas de faliment dar au înregistrat și reveniri remarcabile și au avut mai multe șanse, ratate însă de fiecare dată, de a domina piețele de telefonie mobilă, internet fix și cablu TV.

Compania Telekom România Mobile – care a fost înființată în ianuarie 1999 ca divizie de comunicații mobile a mono­polului din telefonia fixă Romtelecom sub brandul Cosmorom, va dispărea de pe piață, activele sale urmând să fie împărțite între rivalii Digi și Vodafone.

Tranzacția marchează pe de o parte o consolidare semnificativă a pieței locale de comunicații – trecerea de la patru la trei ju­că­tori mari – dar și dispariția completă a fos­tului jucător monopolist din telefonia fixă – o situație unică pe piața de telecomunicații din Europa.

Cu doar 3,5 milioane de clienți pe telefonie mobilă – la jumătate față de vârful din anul 2010, și cu un profit operațional de 1 mil. euro la venituri de 263 mil. euro în 2024, Telekom România Mobile a fost vândut pe 70 mil. euro, din care 40 mil. euro vor fi achitați de Digi, iar 30 mil. euro de Vodafone. Cele două companii își vor împărți clienții (Digi – 1,5 milioane de utilizatori de cartele, Vodafone – 2 milioane de abonați, inclusiv business), spectrul radio și infrastructura de turnuri și de rețea. Lanțul de magazine și angajații Telekom, care s-au redus în ultimii ani, vor ajunge la Vodafone.

Vânzătorul – grupul elen OTE, și el un fost monopol, care a intrat pe piața din România în 1998 prin achiziția de la statul român, cu 675 mil. dolari, a unui pachet de 35% din Romtelecom – ca parte a unui plan agresiv de expansiune regională inclusiv în țări precum Serbia și Bulgaria, închide astfel complet afacerile cu România, ultima piață internațională unde mai avea operațiuni.

Grupul OTE, aflat sub un control tot mai strict al germanilor de la Deutsche Telekom, care de la un pachet de 20% din acțiuni în 2008 au ajuns acum la o deținere de 55%, a demarat retragerea din România în 2018, operațiune marcată de mai multe tranzacții eșuate cu investitori care nu au primit acordul autorităților române de a deveni proprietari ai unei infrastructuri strategice precum cea de comunicații.

Primul pas de succes în procesul de exit a fost făcut în 2020, când s-a semnat vânzarea operațiunilor fixe din România către francezii de la Orange.

Tranzacția de vânzare către Digi și Vodafone are loc într-un context în care veniturile industriei au scăzut cu 5% în 2024, la 16 mld. lei (3,2 mld. euro), iar dintre marii operatori de servicii și rețele de comunicații o singură companie a declarat profit net (Digi), iar restul pierderi. În acest context, tranzacția de consolidare a fost salutată de companiile implicate.

„Această tranzacție consolidează poziția Vodafone în România. Ne reconfirmăm direcția strategică de a construi operațiuni puternice în piețe cu potential semnificativ de dezvoltare“, a declarat Margherita Della Valle, CEO al Vodafone Group. „Astăzi trecem către o nouă etapă, care dezvoltă noi oportunități de creștere și inovație pe piața de telecomunicații“, a declarat Nedim Baytorun, CEO al Vodafone România.

„DIGI salută aceste evoluții și mulțumește Consiliului Concurenței, CEISD și ANCOM pentru cooperare și pentru eforturile depuse în analizarea acestei tranzacții“, a declarat Serghei Bulgac, CEO al Digi.

„Suntem încântați că am ajuns la acest acord important, care se aliniază perfect cu obiectivul strategic al OTE de a-și optimiza portofoliul și de a crește valoarea pentru acționari“, a declarat și Kostas Nebis, președinte și CEO al OTE.

În cele aproape trei decenii în care s-au aflat sub controlul grecilor de la OTE, Romtelecom și Cosmorom au fost de câteva ori la un pas de faliment dar au înregistrat și reveniri remarcabile și au avut mai multe șanse, ratate însă de fiecare dată, de a domina piețele de telefonie mobilă, internet fix și cablu TV.

Grecii au cumpărat 35% din Romtelecom la finele anului 1998, chiar pe 30 decembrie, cu 675 mil. dolari – sumă care includea și dreptul de uzufruct pentru 16% din acțiuni. O jumătate din bani au intrat în conturile statului, ajutând România să evite incapacitatea de plată, iar restul a intrat în conturile companiei.

Romtelecom era în 1999 un gigant cu peste 40.000 de angajați, cu o rețea învechită, nedigitalizată, care acoperea doar aproximativ 20% din populație, de circa 3 ori mai puțin decât în Occident. Aproape un milion de români erau la data tranzacției pe lista de așteptare pentru instalarea unui telefon fix – piață pentru care Romtelecom deținea monopolul. Primul val de greci trimis de OTE la București a fost condus de Vassilios Tsakoniatis, dintr-un eșalon de funcționari de stat care, după cum aveau să spună ulterior alți greci, cu experiență în management de această dată – au investit sute de milioane de dolari într-o direcție greșită. Ca parte a contractului de vânzare Romtelecom a primit și o licență de telefonie mobilă – înființând astfel în 15 ianuarie 1999 compania Cosmorom.

Deși pe piață funcționau deja și creșteau exploziv operatorii GSM Connex și Dialog, funcționarii OTE nu au prioritizat dezvoltarea serviciilor mobile, care s-au lansat abia în 2000.

În 2001 compania se afla într-un faliment nedeclarat. “La 31 decembrie 2001 datoriile Romtelecom aveau o valoare mai mare decât activele sale, ceea ce încalcă termenii împrumutului acordat de BERD“, consemnează raportul anual al grupului OTE publicat în 2002. Pentru a redresa situația, OTE îl trimite la București pe Panagiotis Kargados, care devine CEO al Romtelecom. Situația continuă să fie dificilă. „La 31 decembrie 2002 Romtelecom a raportat pierderi de 65,9 mil. euro, după o devalorizare a Cosmorom. La 31 decembrie 2002 Cosmorom avea datorii care depășeau activele sale cu 156 mil. euro și o poziție negativă în ce privește activele proprii de 51 mil. euro. BERD a extins termenul de grație pentru rezolvarea situației până în 30 setembrie 2023“, nota grupul OTE.

În 2021 Romtelecom raporta venituri operaționale de 931 mil. euro cu un profit net de 18,5 mil. euro, iar Cosmorom venituri de 20,8 mil. euro cu o pierdere netă de 58,7 mil. euro. Datoria netă a Romtelecom (inclusiv Cosmorom) era de 471 mil. euro la finele anului 2001, mai mare cu 23%.

La finele anului 2002 Kargados pleacă iar CEO interimar devine puternicul George Scarpelis, CEO adjunct al OTE.

În 2003 Grupul elen OTE cumpără un pachet suplimentar de 19% din acțiunile Romtelecom, într-o tranzacție de 261 mil. euro, structurată astfel: 134,6 mil. euro – capitalizarea Romtelecom; 28,8 mil. euro – bani plătiți statului român; 94,6 mil. euro – datorii ale companiei acoperite de OTE. În 2003 se negociază și acordul între acționari, care dă statului român drept de veto în deciziile importante, care rămâne în vigoare până în 2024, când compania va fi înghițită de Orange.

Tot în 2003, OTE oferă o surpriză și aduce un american la București pentru a prelua conducerea unei operațiuni masive de restructurare a Romtelecom – pe James Hubley. Americanul și-a început mandatul cu o înghețare a plăților și apoi negocieri dure ale contractelor. Când a plecat din companie, Romtelecom avea câteva zeci de milioane de euro cash. În mandatul său Romtelecom a vândut compania de cablu Cable Vision of Romania (CVR), dar a intrat pe piața de servicii prin satelit, printr-o lansare fulger a serviciului de televiziune Dolce, care a avut un succes peste așteptări.

În 2004, Cosmorom avea doar aproape 90.000 de clienți și pierderi de 16 mil. euro, duble față de venituri. În 2005, divizia mobilă a OTE, Cosmote, câștigă disputa internă din cadrul OTE privind viitorul operațiunilor mobile din România, și preia de la Romtelecom controlul companiei, respectiv un pachet de 70% din acțiuni. Relansarea are loc în decembrie, dar fără a exista un plan de cooperare comercială cu Romtelecom. OTE ratează din nou oportunitatea de a acționa pe piață integrat, fiecare operator mergând separat pe piață.

În 2006 Cosmote aruncă o bombă pe o piață dominată confortabil de Orange și Vodafone – o ofertă de 2.000 de minute în rețea, la 3 euro pe lună. Oferta este un hit imediat, iar în fața magazinelor Cosmote se formează cozi. Este un moment istoric pentru piața de telecom – despre care mulți executivi ai unor companii rivale din telecom vorbesc și acum la aproape două decenii distanță, drept momentul în care a început “prăbușirea“ prețurilor din România.

În ianuarie 2007, James Hubley propune acționarilor un plan masiv de investiții în rețea, dezvoltarea de infrastructură pe fibră optică care să înlocuiască rețeaua veche de cupru – pentru a contracara rivali precum RCS&RDS, dar este înlocuit din funcție în februarie cu grecul Yorgos Ioannidis. Planul este respins de acționari, chiar dacă Hubley avertizează că în joc e existența Romtelecom în viitor. Compania era la finalul mandatului lui Hubley într-o poziție financiară bună, cu cash în conturi, inclusiv ca rezultat al concedierii a aproape 17.000 de oameni, dar avea și cu peste 800.000 de clienți mai puțin pe telefonia fixă – principalul generator de venituri al operatorului.

În mandatul lui Ioannidis, Romtelecom face mai multe mutări îndrăznețe – îl recrutează pe directorul comercial al RCS&RDS Ovidiu Ghiman, și îl numește director de strategie. Un alt român, Cătălin Dima, în vârstă tot de 32 de ani la acea dată, care era director executiv juridic și de relații, preia și segmentul de reglementare. După ratările din trecut, Romtelecom revine pe piața de cablu și net prin fibră optică printr-o nouă companie, NextGen, care la început își ascunde afilierea la Romtelecom. Compania câștigă teren astfel că la final de mandat Ioannidis are în bilanț circa 2 milioane de abonamente noi la net fix și televiziune. El a fost schimbat în 2011, când OTE și Ministerul Comunicațiilor au agreat să numească un singur CEO al ambelor companii, pentru a face ceea ce Romtelecom și Cosmorom / Cosmote nu reușiseră niciodată – să lucreze împreună mai bine.  Germanii, care deja începuseră să strângă șurubul la OTE și la subsidiarele sale, i-ar fi reproșat lui Ioannidis inclusiv lansarea NextGen și lansarea unei strategii dual-brand.

OTE repară în 2009 eroarea subsidiarei din România din 2006, ratarea licitației 3G, achitând o factură costisitoare: 207 mil. euro pentru Zapp și rețeaua și licența sa 3G. Norocul OTE a fost totuși că acționarii Zapp nu ajunseseră la un consens privind strategia companiei în anii anteriori, astfel că au decis să vândă.

În 2013 germanii de la Deutsche Telekom își impun propria echipă la București, condusă de conaționalul Nikolai Beckers, care impune prima echipă comună completă de management a ambilor operatori și pregătește rebrandingul Romtelecom și Cosmote în Telekom.

Nemții își făcuseră cunoscută prezența inițial în 2008 – când șeful grupului de la acea dată Rene Obermann – a fost la Cotroceni să-i prezinte președintelui Traian Băsescu planurile sale pentru regiune. Obermann nu a avut nicio întâlnire exclusiv cu media din România, “tradiție“ păstrată cu succes pnă în ziua de astăzi de succesorul său Tim Hottges (care era director financiar al DT în 2008).

Pe 12 septembrie 2014 se lansează grupul Telekom România – cu oferte integrate fix – mobil dar și prețuri mai mari. Claudia Nemat, membru în board, afirmă la București că Telekom România își propune să “cutremure piața“. Planurile Telekom aveau deja o problemă – cel mai agresiv jucător din piață, cu tarife de câțiva euro, RCS&RDS, semnase în primăvara lui 2014 o alianță surprinzătoare cu Vodafone, care le oferea clienților acces la rețeaua Vodafone acolo unde Digi Mobil nu avea propria rețea. 2014 rămâne în istorie cel mai bun an al Cosmote / Telekom România Mobile – un profit operațional de 106 mil. euro, reprezentând 24% din venituri.

În 2015, în loc de creștere veniturile Telekom România cad sub pragul de 1 miliard, iar profitul operațional cade la 21% din venituri. Într-un interviu cu ZF Claudia Nemat, membru în boardul DT, avertizează că piața din România riscă să devină “aridă“ și acuză “ruinarea prețurilor“ din industrie. Ea menționează explicit în interviu și contractul de roaming național Digi-Vodafone, despre care spune că “nu a făcut pe nimeni fericit“. O explicație a semnării contractului de către Vodafone ar fi fost utilizarea temporară a unor segmente de spectru ale Digi, în contexul în care o parte din spectrul cumpărat de companie la licitația de la ANCOM din 2012 era bruiat din Ucraina, problemă care persista și în 2014. La finele anului 2015, Beckers pleacă nu doar de la Telekom România ci și din grupul Telekom și este înlocuit de slovacul Miroslav Majoros, care anunță că își propune o creștere a profitabilității.

În 2017 încep să apară zvonuri că Deutsche Telekom vrea să plece de pe piața din România. În 2018 marja profitului operațional din România cade la mai puțin de 15%, iar veniturile cad sub 940 mil. euro.

Pe piață sunt vehiculate diverse nume care ar fi aflate în cursă pentru achiziția grupului: Spas Roussev – un afacerist bulgar care a susținut că discută achiziția afacerilor din România după tranzacția de preluare a Telekom Albania; un miliardar sârb – Dragan Solak și United Group, grupul ceh PPF. Tentativele care ajung pe masa autorităților din România sunt însă respinse. În 2020, OTE anunță că a găsit un cumpărător pentru fostul Romtelecom – grupul francez Orange, care avea nevoie de servicii fixe pentru a-și completa portofoliul din România. Tranzacția primește în mai puțin de un an toate aprobările și merge înainte, și se finalizează în 2024 cu dispariția definitivă a companiei, odată cu integrarea ei de către Orange. Statul român reușește performanța de a negocia cu Orange o cotă de participație surprinzătoare din noua entitate formată din fuziunea Orange România cu fostul Romtelecom – 20%.

Grupul OTE, coordonat de germanii de la Deutsche Telekom, a continuat în paralel eforturile de a identifica un cumpărător și pentru operațiunile mobile, dar acestea nu reușesc. În noiembrie 2023 ZF anunța în premieră cumpărătorul surpriză în care Babis Mazarakis și grupul OTE își investeau încrederea: un grup de investitori români condus de Adrian Tomșa, proprietarul grupului Clever Media Network, un antreprenor cunoscut pentru legăturile de business cu grupul Digi (RCS&RDS). În lunile de după apariția informației că negociază preluarea Telekom România Mobile Adrian Tomșa negase vehement orice legătură cu Digi și acționarul său majoritar în proiectul de preluare a TKRM.

„Așa cum am repetat de mai multe ori în ultima perioadă, nici Digi și nici Dl. Teszari nu se regăsesc printre investitorii care vor prelua TKRM“, afirmase Tomșa. El nu a prezentat public numele niciunui investitor alături care avea în plan să facă tranzacția.

În luna mai 2024, documentele pentru această structură a tranzacției au fost retrase, după eșecul obținerii aprobărilor relevante. După mai bine de o jumătte de an pierdută fără niciun rezultat, OTE a venit cu nouă structură a tranzacției, în care grupul Digi avea rolul principal, iar Adrian Tomșa și Clever Media Network un rol minoritar. Mai exact, grupul Digi a devenit acționar cu 80% în vehiculul pregătit pentru achiziția Telekom România Mobile – compania West Network Invest.

După alte cinci luni în care, nici cu această nouă structură a investitorilor, tranzacția nu a progresat – continuând să fie în analiza autorităților, OTE a venit cu un anunț ce părea cu totul improbabil cu puțin timp în urmă: Digi nu mai este actorul majoritar din această tranzacție, ci împarte acest rol cu subsidiara gigantului britanic Vodafone.

Pe lângă intrarea Vodafone în tranzacție, o a doua surpriză a anunțului din octombrie 2024 a fost ieșirea din tranzacție a antreprenorului Adrian Tomșa, proprietarul grupului Clever Media Network, cel care inițial semnase, în urmă cu un an cu OTE, un acord pentru a cumpăra el împreună cu un grup de investitori locali întregul business Telekom România Mobile. Digi nu a comunicat până în prezent dacă acordul de retragere a lui Adrian Tomșa din acord a avut o componentă financiară.

Vodafone și Digi obținuseră în urmă cu câteva luni avizele și autorizațiile necesare de la autoritățile române, dar procesul a stagnat pe fondul intrării în etapa de negociere a detaliilor pentru fiecare activ important în parte, respectiv cine preia ce activ și pentru câți bani, conform surselor ZF. Discuțiile legate de împărțirea activelor TKRM și a sumelor pe care le achită fiecare operator în parte ar fi fost mai dificile decât s-a anticipat, de aceea și semnarea tranzacției s-a realizat abia în luna septembrie, peste termenele optimiste la care spera în principal grupul elen OTE, care înregistrează costuri semnificative pentru fiecare lună în care trebuie să țină în funcțiune operațiunile din România.

Odată ce tranzacția se va finaliza și compania Telekom Romania Mobile Communications va fi absorbită de Vodafone, se va încheia și istoria Romtelecom. Un caz unic pentru Europa în care un fost monopol din telefonia fixă nu reușește să se reinventeze ci dispare cu totul de pe piață. Se pune punct astfel și pentru existența unor companii / organizații care au traversat unele dintre cele mai dure operațiuni repetate de reorganizare și restructurare din businessul local, nu doar din industria de comunicații.

De la monopol la dispariția totală de pe piață – Cronologia unui eșec

1998 ⇒ Pe 30 decembrie, grupul elen OTE cumpără 35% din Romtelecom și dreptul de uzufruct asupra a încă 16% din acțiuni pentru 675 mil. dolari. 337,5 mil. dolari au intrat în conturile statului, iar cealaltă jumătate din bani în conturile Romtelecom. 920.000 de români se aflau pe lista de așteptare a Romtelecom pentru instalarea unui telefon fix.

1999 ⇒ Romtelecom primește o licență de comunicații mobile, cu o durată inițială de 10 ani, conform contractului de privatizare, și înființează compania Cosmorom, pe care o deține integral. Romtelecom a mai fost acționar în primul operator de comunicații mobile din România, Telefonica România, în perioada 1992 – 1998. În septembrie 1998 pachetul de 20% din acțiuni a fost vândut.

1999 ⇒ În februarie este numită o nouă echipă de conducere a Romtelecom, director general fiind numit grecul Vassilios Tsakoniatis. În octombrie el semnează un contract de 324 mil. dolari cu Siemens și Intracom Grecia pentru digitalizarea a 2 milioane de linii de telefonie fixă. În noiembrie este semnat un contract de 122 mil. $ cu Alcatel pentru instalarea a 650.000 de linii digitale de telefonie fixă.

2000 ⇒ în luna mai se lansează serviciile de telefonie mobilă ale companiei Cosmorom, la trei ani distanță de lansarea pe piață a Connex (Vodafone) și Dialog (Orange).

2001 ⇒ Romtelecom se află într-o situație financiară dificilă, un faliment nedeclarat, iar Cosmorom ratează plăți de 100 mil. euro către principalul său furnizor. Grecii îl trimit la București pe Panagis Kargados în poziția de director general al Romtelecom. El afimă că sub fosta conducere Romtelecom a investit sume uriașe în direcții „greșite”.

2003 ⇒ Grupul elen OTE cumpără un pachet suplimentar de 19% din acțiunile Romtelecom, într-o tranzacție de 261 mil. euro, structurată astfel: 134,6 mil. euro – capitalizarea Romtelecom; 28,8 mil. euro – bani plătiți statului român; 94,6 mil. euro – datorii ale companiei acoperite de OTE.

2003 ⇒ La începutul anului se liberalizează piața de comunicatii fixe. Grecii aduc un CEO american la București – pe James Hubley, care începe un proces de restructurare și însănătoșire financiară al Romtelecom.

2004 ⇒ Americanii de la UPC cumpără cu 400 mil. $ compania locală de cablu Astral.

2005 ⇒ În iulie, divizia de telefonie mobilă a OTE cumpără 70% din Cosmorom de la Romtelecom pentru 120 mil. euro. Pe 6 decembrie operațiunile de telefonie mobilă ale Cosmorom sunt relansate sub brandul Cosmote, dar fără oferte comune cu Romtelecom.

2006 ⇒ Cosmote atacă dur pe mobil cu o ofertă de 2.000 de minute în rețea la 3 euro, cu mult sub tarifele Orange și Vodafone, dar înregistrează un eșec major – pierde competiția pentru o licență de comunicații mobile 3G în fața RCS&RDS (Digi) și Telemobil (Zapp). Pe de altă parte, Romtelecom lansează într-un timp record serviciul de televiziune prin satelit Dolce

2007 ⇒ OTE îl schimbă pe Hubley de la Romtelecom cu grecul Yorgos Ioannidis.

2008  ⇒ Deutsche Telekom intră în acționariatul OTE. În septembrie, Rene Obermann, CEO al Deutsche Telekom, este primit la București de președintele Traian Băsescu.

2009 ⇒ Cosmote cumpără de la grupul Saudi Oger operatorul Telemobil / Zapp (fostul Telefonica România), pentru a avea acces la licența / rețeaua mobilă 3G, pentru suma de 207 mil. euro (61 mil. euro pentru companie, plus asumarea unor datorii de 146 mil. euro ale companiei).

2011 ⇒ în luna iulie statul român și OTE sunt de acord să numească primul CEO comun al Romtelecom și Cosmote, pe Stefanos Theocharopoulos, la acea dată CEO al Cosmote, care câștigă mandatul în fața lui Ioannidis.

2013 ⇒ la 1 aprilie, conducerea Cosmote și Romtelecom este preluată de germanul Nikolai Beckers, numire care marchează asumarea managementului din România de către nemții de la Deutsche Telekom. Beckers este cel care va impune în septembrie numirea primei echipe de conducere comune pentru ambele companii.

2014 ⇒ RCS&RDS, care avea o acoperire limitată a rețelei mobile, semnează un acord de roaming național cu Vodafone, prin care clienții săi primeau acces la rețeaua Vodafone la nivel național.

2014 ⇒ Beckers decide abandonarea brandurilor Cosmote și Romtelecom și trecerea la Telekom, rebranding care are loc în septembrie, cu un buget estimat la 15 mil. euro. Claudia Nemat, membru în boardul Deutsche Telekom, anunță la București că Telekom vrea să „cutremure” piața cu oferte fix-mobil.

2015 ⇒  Claudia Nemat, membru în boardul DT, avertizează într-un interviu cu ZF că piața de telecom din România riscă să devină „aridă” pe fondul „ruinării prețurilor”. Nemat critică explicit acordul dintre Vodafone și Digi, sugerând că acesta a accelerat prăbușirea prețurilor.

2018 ⇒ Grupul OTE mandatează banca de investiții Barclays să găsească un cumpărător pentru grupul Telekom România, pe fondul deteriorării rezultatelor financiare.

2019 ⇒ Grupul Vodafone anunță achiziția subsidiarelor UPC din România, Germania, Ungaria și Cehia.

2020 ⇒ În noiembrie, grupul OTE anunță că a semnat cu grupul francez Orange un acord pentru vânzarea pachetului de 54% din acțiunile Telekom România Communications, fostul Romtelecom, pentru 268 mil. euro, prin care compania este evaluată la 497 mil. euro.

2021 ⇒ Grupul OTE cumpără de la fostul Romtelecom pachetul de 30% din acțiunile Cosmote, fostul Cosmorom, pentru o sumă totală de 58,9 mil. euro (inclusiv datorii). Telekom Romania Mobile Communications a fost evaluată la 109 mil. euro prin această tranzacție.

2024 ⇒ Pe data de 1 iunie Orange România a fuzionat prin absorbție cu fostul Romtelecom, tranzacție care marchează dispariția fostului monopol din telefonia fixă. În contul pachetului de 46% din acțiunile de la fostul Romtelecom, statul român a primit 20% din acțiunile Orange România.

2025 ⇒ Digi și Vodafone anunță că vor plăti 70 de milioane de euro pentru achiziția Telekom România Mobile Communications – „urmașul” Cosmorom din 1999. Tranzacția marchează ieșirea de pe piață a ultimei entități fondate de fostul monopol din telefonia fixă Romtelecom.

► Odată ce tranzacția se va finaliza și compania Telekom Romania Mobile Communications va fi absorbită de Vodafone, se va încheia și istoria Romtelecom. Un caz unic pentru Europa în care un fost monopol din telefonia fixă nu reușește să se reinventeze ci dispare cu totul de pe piață. Se pune punct astfel și pentru existența unor companii / organizații care au traversat unele dintre cele mai dure operațiuni repetate de reorganizare și restructurare din businessul local, nu doar din industria de comunicații.