Pentru că în ultimii șase ani niciun guvern nu a fost în stare să facă vreun proiect major, România a pierdut 14 miliarde de euro din împrumuturile băncilor străine prezente local, exact câ

Aceste investiții sunt în final cele mai scumpe din punct de vedere al costurilor de realizare și finanțare, dar și cele mai coruptibile.

În general, proiectele PPP apar atunci când guvernele nu sunt în stare să facă aceste investiții pe cont propriu fie din lipsă de bani, fie de competențe și dorință de a fi coruptibili.

România se află în situația a doua.

Pentru că pe piață nu au fost proiecte publice majore de investiții din 2012 încoace (nu că înainte ar fi fost), 14 miliarde de euro din finanțarea externă a grupurilor bancare care au bănci în România s-au întors acasă.

În 2009, la începutul crizei, finanțarea acordată de la Viena, Paris, Amsterdam, Londra, Atena etc. băncilor din România ajunsese la 20,5 miliarde de euro, bani care asigurau jumătate din creditarea locală.

Conform ultimului raport BNR, această finanțare a scăzut până la 5,85 de miliarde de euro la sfârșitul trimestrului întâi 2018, ceea ce arată efectiv cum au plecat cei mai buni bani din România.

14 miliarde de euro înseamnă foarte mult pentru România. Gândiți-vă că România, prin toate guvernele, s-a deschis de tot investitțiilor străine și și-a vândut majoritatea activelor pentru a intra în Uniunea Europeană și NATO, dar și pentru a avea acces la finanțarea externă.

Dincolo de o politică de reducere a risuclui pe România din cauza crizei, băncile străine și-au retras liniile de finanțare și din lipsa proiectelor de investiții, atât cele publice cât și cele private. Pur și simplu banii stăteau degeaba în băncile din România și expirarea acordului de la Viena, încheiat în 2009 pentru menținerea în criză a liniilor de finanțare, le-a dat motivul băncilor mamă să-și retragă finanțările.

Pentru că nu au fost investiții publice majore- nu achiziția de consumabile sau de panseluțe -, acest lucru a afectat și piața proiectelor private interne.

Pentru căî nu au fost lucrări de infrastructură, pentru că nu au fost construcții, companiile private nu au avut de lucru și nu au avut de ce să mai facă investiții.

Pur și simplu 14 miliarde de euro au plecat din România în câțiva ani, iar aceștia erau cei mai buni bani pentru că erau țunuți “prizonieri” și nu puteau să fie retrași așa de ușor.

Cititi mai multe pe www.zf.ro