Uitați de Generația Z și de Millennials. O nouă generație, mai atipică, devine noua forță din economie, iar tot mai multe companii, chiar și din România, se concentrează pe ei: nu muncesc, dar au bani și consumă deseori produse exclusiviste

Uitați, pentru o clipă, dezbaterile despre Gen Z și Millennials. În majoritatea țărilor dezvoltate, generația care va dicta următorul deceniu de consum și de politici publice este cea a „silver economy”: oamenii de peste 50–60 de ani, cu viață profesională prelungită, venituri diversificate și așteptări tot mai mari de la branduri, angajatori și stat, după cum a scris BUSINESS Magazin într-o amplă analiză în 2025. 

Dacă ne uităm la demografie, vedem că pe  bătrânul continent, populația de 65+ ani a devenit mai numeroasă decât cea sub 15 ani. Peste 21% dintre europeni au deja peste 65 de ani, iar proporția este în creștere accelerată. În România, peste 7,5 milioane de persoane au în prezent peste 50 de ani, iar până în 2040 populația de peste 65 de ani va ajunge să reprezinte aproape o treime din total, în timp ce ponderea tinerilor sub 15 ani va coborî sub 15%. Pe acest fond, „silver economy” devine din buzzword o miză strategică: o economie a vieții îndelungate, a consumului matur și a unei etape în care oamenii rămân activi și relevanți după 60 sau 70 de ani.

Piața muncii este primul teren unde schimbarea se vede. „Transformarea pieței muncii este profund influențată de realitățile demografice: populația activă îmbătrânește, iar companiile trebuie să înțeleagă rapid că sustenabilitatea resurselor umane nu se va mai putea baza exclusiv pe generațiile tinere. Nu mai vorbim despre un orizont îndepărtat, ci despre o nevoie foarte concretă: cum păstrăm oamenii cu experiență valoroasă activi, motivați și implicați cât mai mult timp?”, spune Bogdan Gabor, Country Manager Lugera The People Republic. El nuanțează și unul dintre miturile frecvente: „Persistă ideea că tinerii sunt automat mai adaptabili, mai rapizi, mai «conectabili» la schimbare. E o prejudecată subtilă, dar puternică, și care trebuie nuanțată. Adaptabilitatea nu este o chestiune de vârstă, ci de mentalitate și disponibilitate.”

În paralel, sistemul de pensii și produsele financiare sunt forțate să țină pasul cu o viață profesională care poate ajunge la 40–50 de ani și cu o perioadă de pensionare ce se întinde, uneori, pe încă două-trei decenii. „Observăm în mod clar o schimbare a profilului, interesului și obiceiurilor participanților la fondurile de pensii private. Vedem o generație de viitori pensionari mai activă, mai informată și mai implicată față de acum 10–15 ani”, spune Alexandra Bălan Marinescu, Director General Adjunct la Allianz-Țiriac Pensii Private. Ea avertizează însă că „o viață mai lungă presupune soluții mai flexibile, care să permită continuarea randamentului investițional și în perioada de plată”, iar fără Pilonul II și contribuții suplimentare în Pilonul III „mulți vor avea dificultăți în a menține un trai decent la pensie”.

Longevitatea nu mai este doar subiect medical, ci vector economic. MedLife a anunțat o investiție de 3 milioane de euro într-un program de testare genetică care vizează tocmai calitatea vieții și îmbătrânirea activă. „Longevitatea devine o temă tot mai relevantă, dar ceea ce contează cu adevărat este să trăim cât mai mulți ani într-o stare de sănătate, activi și autonomi. În esență, vorbim despre îmbunătățirea calității vieții, despre obiectivul ca tot mai mulți români să trăiască cât mai mulți ani sănătoși și cu un stil de viață echilibrat”, spune dr. Dumitru Jardan, coordonator al laboratorului de Biologie Moleculară MedLife. El crede că, în 5–10 ani, testarea genetică poate deveni la fel de firească precum analizele de sânge, inclusiv ca beneficiu oferit de angajatori.

În farfurie, discuția despre „silver economy” se traduce în inovație de produs și repoziționare de portofolii. „Starea de bine și de sănătate ale populației peste 65 de ani vor fi și mai importante pentru economie și societate în viitor. (…) Creșterea speranței de viață este importantă, iar România este pe ultimele locuri în UE, dar și mai importantă este creșterea speranței de viață sănătoasă. Dacă trăim mult cu boală reprezentăm o mare povară economică pentru societate”, subliniază Nicoleta Tupiță, Nutrition Manager South Eastern Europe Nestlé. Ea rezumă astfel provocarea: „Pentru a îmbătrâni frumos și a fi fericiți avem nevoie de plăcerea de a mânca, nu vom putea trăi doar cu pastile, pudre și alimente fade, chiar dacă acestea ne susțin sănătatea fizică. Sănătatea mintală și bucuria de a trăi sunt la fel de importante pentru longevitate și observăm aceste atitudini la super-centenarii din zonele albastre.”

Pentru companii, mesajul este dublu. Pe de o parte, generația 50+ devine o resursă-cheie pe o piață a muncii tensionată, unde experiența și capacitatea de reinventare vor conta tot mai mult. Pe de altă parte, aceeași generație este și motor de consum: de la servicii medicale și wellness, la turism, produse alimentare, soluții financiare și tehnologie adaptată unei vieți mai lungi. „Silver spenders” nu sunt un apendice al economiei, ci viitorul ei previzibil. Cine îi vede la timp – ca angajați, clienți și parteneri – are, probabil, avantajul competitiv al următorului deceniu.