UE se luptă cu o altă dependență periculoasă, cea de metale rare din China

Îndepărtarea de gazele naturale, petrolul și cărbunele importate din Rusia costă dureros de mult. Și există marele risc ca Moscova să taie exporturile de energie, cu consecințe dramatice asupra economiilor europene. La fel ca în dependența UE de gazele Rusiei, Germania joacă un rol central și în dependența de metalele rare ale Chinei.

De metalele industriale și de pământurile rare UE are nevoie pentru fabricarea turbinelor eoliene, pentru vehicule electrice, celule solare și semiconductori, scrie Deutsche Welle. Germania este centrul acestor indus­trii pe care Europa și-a con­centrat tranziția spre economia verde.

Având în vedere viteza crescută a digitalizării și tranziția energetică, cererea pentru astfel de materii prime va crește în continuare, dar mineritul este concentrat doar în câteva regiuni din lume.

Aceasta înseamnă că în viitor China ar putea provoca o mare bătaie de cap pentru UE. Țara asiatică exportă multe materii prime care sunt indispensabile pentru industriile orientate spre viitor. În plus, China joacă un rol esențial nu doar în minerit, ci și în prelucrarea materilor prime, spune Siyamend Al Barazi de la Agenția Germană de Resurse Minerale (DERA).

Dependența Uniunii Europene de importurile de metale este undeva între 75% și 100%, în funcție de metal. Din cele 30 de materii prime pe care UE le clasifică drept critice, 19 sunt importate predominant din China.

Lista include magneziu, pământuri rare și bismut, unde China deține un monopol de facto, furnizând până la 98% din necesarul UE.

Această dependență ar putea chiar să crească în viitor. UE consideră că doar cererea de cobalt va crește de cinci ori până în 2030. Se preconizează că cererea de litiu va avansa de 18 ori până în 2030 și de 60 de ori până în 2050, pe fondul campaniei de creștere a mobilității electrice a blocului.

În 2010, unii analiști au avertizat că China își folosea monopolul materiilor prime pentru a exercita presiuni politice atunci când Beijingul a limitat exportul de pământuri rare, făcând ca prețurile să crească. Mutarea a fost analizată ulterior de către Organizația Mondială a Comerțului, iar China a trebuit să dea înapoi.

„Europenii, inclusiv germanii, au câștigat mai multă încredere în China, care de fapt este dispusă să respecte regulile“, a spus Raimund Bleischwitz de la Centrul Leibniz pentru Cercetare Marină Tropicală.

Nu există însă nicio garanție că cererea Europei va fi acoperită pe deplin în viitor. Un raport din martie al cotidianului german de afaceri Handelsblatt arată că experții din Ministerul chinez al Industriei și Tehnologiei Informației au dezbătut în ianuarie 2021 dacă să oprească exportul de pământuri rare în SUA.

Europa nu ar trebui să fie surprinsă dacă China reduce exporturile de materii prime. În ultimul său plan cincinal, Beijingul a precizat clar că exporturile vor fi reduse pentru a satisface cererea internă în creștere.

China speră să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2060 și are nevoie de materii prime importante pentru ea însăși. Într-o mișcare strategică, China și-a asigurat deja importuri vitale din Africa și din alte părți prin investiții la scară largă și contracte pe termen lung.

În loc să exporte materii prime, China își propune să devină lider tehnologic global în industriile cheie.

Germania încearcă de ani de zile să-și diversifice importurile de materii prime. Pământurile rare sunt acum importate nu numai din China, ci și din Brazilia. În 2010, a înființat Agenția Germană pentru Resurse Minerale, care monitorizează constant disponibilitatea resurselor la nivel mondial.

Dar cercetările arată că Germania continuă să se bazeze în mare măsură pe importurile din China, inclusiv pe materii prime și mărfuri procesate.