UE a ajuns cel mai mare finanțator al infrastructurii din România, cu mult peste contribuția bugetului de stat

♦ În primele nouă luni din 2023, investițiile din fondurile UE au fost, în România, de 30,8 mld. lei (6,1 mld. euro), față de 23,5 mld. lei (4,7 mld. euro) cât au însemnat cheltuielile de capital (investiții din buget) ♦ Astfel, UE a participat într-o proporție de 57,6% la investițiile statului în primele nouă luni din an, iar statul într-o proporție de 42,4%. Cheltuielile nu includ fondurile din PNRR.

Execuția bugetară la nouă luni din an, publicată de Ministerul de Finanțe, nu arată bine. Cheltuielile au luat-o razna, iar veniturile nu fac față acestor chel­tuieli. Guvernul plafo­nează chel­tuielile în administrație pentru noiembrie și decembrie la media ultimelor zece luni, iar administrația locală fierbe pentru că, așa cum este obișnuită, plățile pentru investiții se fac, de obicei, la finele anului, majoritatea în decembrie. De aceea mereu deficitul bugetar crește puternic la final de an.

Doar că, la nouă luni, deficitul bugetar a ajuns la 3,55% din PIB. Era programat, la început de an, la 4,4% din PIB. Acum guvernul vorbește de un deficit de 5,5% din PIB, dar nici pisica care doarme pe fotoliu nu crede asta. Pe puțin 5,8% va fi deficitul, spun analiștii financiari de la CFA România.

Dacă vorbim de cheltuieli, aici este și un lucru bun. Cheltuielile de investiții, în special cele pentru infrastructură, sunt cele mai mari de când România este în UE, dacă nu dintotdeauna. Desigur, și PIB-ul crește și este normal ca cheltuielile nomi­nale să crească. Prețurile cresc, cheltuielile cresc, prin urmare.  Dar ceva se schimbă.

În primele nouă luni din an, cheltuielile de investiții au fost de 54 de miliarde de lei (11 mld. euro). Dar nu sunt cheltuieli care să apese asupra deficitului pentru că aproape 60% din aceste cheltuieli vin din fonduri UE, fonduri care nu includ sumele din PNRR, ci doar cele alocare prin programul de finanțare 2021-2027. La nouă luni din 2023, investițiile statului au fost de 54,3 miliarde de lei, din care 30,3 miliarde de lei au venit de la UE, iar 23,8 miliarde de lei de la buget. UE a finanțat (în primele nouă luni din an) construcția drumurilor și a autostrăzilor din România în proporție de 57,6%, iar bugetul de stat în proporție de 42,4%. Așa că meritul principal al avansului din ce în ce mai bun al lucrărilor de infrastructură este al UE, care a ajuns principalul finanțator al construcțiilor autostrăzilor din România. În 2018, finanțarea UE pentru infrastructura Româ­niei era la 25% din total. Azi a ajuns la 58%.

Dacă vorbim de cheltuielile statului, altele decât cele în care sunt implicate fonduri UE, lucrurile se complică. Guvernul nu va mai face o rectificare bugetară în acest an, iar ministrul finanțelor, Marcel Boloș, a explicat, într-un interviu la Digi 24: dacă am face rectificare, toată lumea s-ar repezi pe bani și nu am mai putea ține deficitul sub 6% din PIB. Așa că cei care rămân fără bani, vor fi ajutați din fondul de rezervă al guvernului. Fondul de rezervă este aproape gol, mai avea, săptămâna trecută, vreo

350 de milioane de lei, dar – din nou – așteaptă bani de la UE ca să se umple. Iar UE dă bani, aproape 60% din fondurile pentru investițiile statului, din primele nouă luni din an, vin de la UE. Dar cum să stăvilești cheltuielile nerentabile?

Nu mai cumpărați hârtie igienică cu baxurile ca să cheltuiți banii și să nu vă fie retrase fondurile pentru anul viitor, îi sfătuia, săptămânile trecute, același Boloș pe funcționarii publici. Dacă așa se întâmplă, înseamnă că practica de acum

20 de ani nu a dispărut. În acea vreme, Camera Deputaților rămânea cu bani, la final de an. Și atunci secretariatul Camerei își trimitea angajații prin papetării și librării să cumpere pixuri și creioane, agende și baxuri de hârtie A4, de care nu avea nevoie, doar ca să cheltuiască banii, ca să nu le fie redus bugetul în anul care vine pentru că nu au cheltuit cât li s-a dat în anul curent.