Ucraina. Reconstrucția înseamnă rezistență contra Rusiei: cum readuce Ucraina orășelul Bucea înapoi la viață

Bucea, orășelul devenit cunoscut în toată lumea pentru masacrul făcut de armata rusă, a fost transformat de ucraineni într-un simbol al efortului de reconstrucție a țării lor, dar experții spun că afluxul de bani din Vest va aduce provocări într-o țară vestită pentru corupție.

Cocoțați pe acoperișul distrus al unei case, zeci de muncitori bat cu ciocanele la unison. În jurul lor, macarale, buldozere și camioane lucrează frenetic la repararea drumurilor și clădirilor distruse de artileria rusă, scrie The Guardian. Este greu de crezut că acest șantier zgomotos se află pe strada Iablonska, din orașul Bucea, în nordul Kievului, exact la intersecția de la care în urmă cu un an începea un peisaj macabru cu zeci de cadavre de civili împrăștiate de-a lungul a doi kilometri, unii cu mâinile legate la spate, uciși cu brutalitate sau doar ca sport de soldații ruși. Ucraina a reparat și, în multe cazuri, a reconstruit deja complet multe dintre construcțiile distruse de armata Moscovei, inclusiv poduri, drumuri și clădiri guvernamentale.

Este doar începutul a ceea ce Kievul a descris drept cel mai mare efort de reconstrucție de după cel de-al Doilea Război Mondial și poate cel mai scump din istorie, cu un cost estimat la 500 de miliarde de dolari. Dar gestionarea acestui aflux de bani fără precedent într-o țară cu o lungă istorie de corupție va aduce provocări, spun experții. „Prin planul Marshall, programul SUA care a oferit asistență economică pentru refacerea infrastructurii Europei postbelice, Washingtonul a contribuit cu ajutoare de 13,3 miliarde de dolari pentru 16 țări”, spune Donald Bowser, fondatorul Support to Ukrainian Recovery Initiative, un ONG axat pe proiecte de reconstrucție în regiunile ucrainene recâștigate de sub ocupația rusă. „Vorbim de aproximativ 150 de miliarde de dolari în banii de astăzi. Reconstruirea Ucrainei ar putea costa Vestul de patru sau cinci ori mai mult. Nimeni nu a investit niciodată toți acești bani în reconstrucția unei singure țări.”

Când, la începutul lunii iulie a anului trecut, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că reconstrucția Ucrainei devastate de război va începe înainte de încheierea ostilităților cu Rusia, mulți lideri occidentali erau sceptici. Ideea de a începe reconstrucția unei țări în timp ce orașele continuă să fie devastate de bombele rusești pare atât prostească, cât și periculoasă. Și totuși, Zelenski s-a ținut de cuvânt.

Una dintre cele mai emblematice imagini ale războiului datează de la începutul lunii martie 2022. Fotografia înfățișa sute de civili înghesuiți sub rămășițele unui pod important care lega Irpin de Bucea, care în acel moment făcea pentru acei oameni diferența între viață și moarte: pe de o parte, artileria rusă înainta dinspre nord, pe de altă parte era siguranța drumului spre Kiev, la care nu era ușor de ajuns. Un an mai târziu, podul este aproape refăcut, iar la el lucrează zeci de muncitori. Mulți dintre cei cocoțați pe acoperișuri sau care lucrează la pod sunt muncitori voluntari. Cer doar mâncare, un loc de cazare și salariul minim.

În ultimul an, Ucraina a curățat moloz și resturi de pe 2.100 km de drumuri, din care a reparat 120 km, a reconstruit 41 din 330 de poduri distruse, a creat 80 de pasaje temporare și a reînnoit 900 de puncte de cale ferată, cum ar fi gări și depouri. „Când vorbim de transport, există câteva sarcini cheie pe care încercăm să le îndeplinim”, spune ministrul adjunct al infrastructurii, Oleksandra Azarhina. „Prima este de a preveni o criză umanitară în interiorul țării, iar a doua este de a preveni o criză alimentară globală. Restabilirea principalelor rute de transport este, de asemenea, esențială pentru a continua aprovizionarea liniilor de front. Suntem conștienți că ceea ce am reconstruit ar putea fi din nou distrus? Da, dar este un risc pe care suntem forțați să ni-l asumăm. Și, sincer vorbind, reconstrucția face parte și din rezistența noastră.” În ianuarie, Școala de Economie din Kiev a raportat ca fiind avariate un total de 149.300 de clădiri rezidențiale, 330 de spitale, 595 de clădiri administrative și peste 3.000 de școli și clădiri universitare.

Comemorarea victimelor masacrului din orașul Bucea la un an după tragedie, pe 31 martie 2023. Alături de Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, s-au aflat și reprezentanți ai statului și guvernului din Slovacia, Slovenia, Croația și Republica Moldova. Foto: Hepta

Lucrările de construcție finalizate până acum au fost plătite din rezervele de cash ale Ucrainei și dintr-o plată inițială de 600 de milioane de dolari de la Banca Europeană de Investiții, care a aprobat un al doilea pachet, de 1,59 miliarde de euro, în iulie 2022. Potrivit celei mai recente evaluări din partea Băncii Mondiale, efortul financiar pentru reconstrucția și redresarea Ucrainei a ajuns la 411 miliarde de dolari. Cu toate acestea, estimarea este în continuă creștere din cauza bombardamentelor continue și pentru că nu sunt disponibile date sigure în teritoriile ocupate. Premierul ucrainean, Denis Șmihal, a declarat că costul reconstrucției ar putea ajunge la 750 de miliarde de dolari. „Pagubele totale sunt teribile și nu tot ce a fost distrus va putea fi reconstruit”, spune Azarhina. „Țara s-a schimbat, populația s-a mutat. Trebuie să fim înțelepți când folosim acești bani. Dar să nu uităm că nu Ucraina și-a distrus infrastructura, Rusia a făcut-o; ei sunt băieții răi și trebuie să plătească pentru asta.”

Presa internațională s-a întrebat cât de realiste sunt ideile de a pune Rusia să plătească. În februarie, Polonia și statele baltice au îndemnat UE și guvernele occidentale să folosească rezervele înghețate de 300 de miliarde de euro ale băncii centrale a Rusiei pentru a începe reconstrucția țării. Dar experții au spus că redistribuirea activelor rusești ar încălca dreptul internațional.

Azarhina spune că Ucraina a înghețat câteva sute de milioane de euro din activele rusești din țară,  iar ministerul justiției de la Kiev lucrează la soluționarea problemelor juridice pentru a folosi banii la reconstruirea de case private. O parte esențială a efortului de reconstrucției va fi finanțată prin investiții străine private. Multe dintre afacerile distruse nu vor putea fi pur și simplu reînviate prin repararea clădirilor care le-au găzduit după ce Ucraina va câștiga războiul, în timp ce mii de soldați ucraineni care se vor întoarce de pe front în orașele lor vor avea nevoie de joburi. „Trebuie să creăm locuri de muncă”, spune Serghii Țivkace, CEO-ul UkraineInvest, biroul de promovare a investițiilor din Ucraina, „pentru a transforma țara dintr-un exportator de materii prime într-un stat european prosper, cu o industrie dezvoltată”.

Țivkace a explicat că a primit deja numeroase solicitări de la companii străine și zeci de proiecte sunt deja în derulare, dar unii investitori sunt încă precauți.

Nu este doar problema de a investi într-o țară aflată încă sub bombardament. O altă problemă este corupția pe scară largă care a afectat Ucraina după independență. Transparency International a clasat Ucraina ca a doua cea mai coruptă țară din Europa în 2021, după Rusia. „Comunitatea internațională ar trebui să se teamă foarte mult de modul în care corupția ar putea compromite reconstrucția și ar trebui să înceapă imediat să ia măsuri pentru combaterea ei”, spune Bowser, care a lucrat timp de 25 de ani la programe de guvernanță și anticorupție pentru diferite organizații donatoare. „Corupția este încă endemică acolo.” În timp ce Ucraina face primii pași către aderarea la UE, guvernul este sub presiune să demonstreze că se poate abține de la vechile vicii. În ultimele luni, zeci de înalți oficiali au fost demiși, iar Zelenski a declarat toleranță zero la corupție. „Ucraina a făcut pași mari recent”, spune Țivkace. „În trecut, am avut multe scandaluri. Le-am văzut la televizor, dar nu am văzut întărirea legii în urma acestor scandaluri. Ce s-a schimbat este că acum vedem un caz de corupție și o reacție rapidă din partea statului pentru a-i acuza pe cei vinovați.” Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut. „Una dintre lecțiile pe care le-am învățat de când sunt în Ucraina este că a apărut corul nou al celor care luptă în prima linie și care nu acceptă să stea pasivi în timp ce țara este din nou jefuită”, spune Bowser. „Un milion de veterani ucraineni care se întorc din război, fără mâini sau picioare, care au sângerat pentru această țară, nu vor accepta ca lucrurile să rămână așa cum erau înainte de 2014.”„Acești oameni”, adaugă Bowser, „nu îi vor arunca pe funcționarii corupți în pubelele de gunoi, așa cum au făcut în trecut, ci îi vor spânzura de stâlpii de iluminat”.