Home Actualitate Ucraina, o misiune imposibilă pentru UE
Actualitate

Ucraina, o misiune imposibilă pentru UE

Catherine Ashton, șefa diplomației europene, a fost cea care a dat vestea previzibilă pentru Ucraina: UE și FMI, posibil împreună cu Rusia dacă aceasta va accepta să colaboreze cu Bruxellesul și Washingtonul, vor acorda asistență financiară de mai multe miliarde de euro pentru Ucraina, spre a ajuta țara să iasă din criză.

Ucraina, o misiune imposibilă pentru UE
Ucraina, o misiune imposibilă pentru UE · Foto: Business Magazin

Catherine Ashton este primul oficial străin care a vizitat Kievul de la înlăturarea regimului Ianukovici, iar insistența ei că Rusia ar trebui să joace un rol important în finanțarea Ucrainei și că ucrainenii ar trebui să păstreze relații bune cu Rusia se explică prin intenția UE de a limita, pe cât posibil, avântul rusesc de a proteja, inclusiv prin forța militară, minoritatea (majoritară) rusofonă din estul țării și de a liniști Moscova asupra intențiilor UE privind soarta Ucrainei. Ministrul interimar al finanțelor, Iuri Kolobov, a anunțat că Ucraina are nevoie în următorii doi ani de 35 mld. dolari și a propus deja organizarea unei conferințe internaționale a donatorilor, la care să participe UE, SUA, FMI și alți creditori internaționali.

Grivna ucraineană a scăzut, în ultima săptămână, cu 4%, la 10 grivne/dolar, în contextul instabilității politice din țară, agravată de informațiile privind revoltele nou-creatului “Front Ucrainean” din estul rusofon – mișcare de protest contra noii puteri din Ucraina a cărei intenție este să protejeze administrațiile locale de asaltul protestatarilor și să împiedice, inclusiv cu prețul unei secesiuni teritoriale, noua putere să preia controlul asupra zonelor de est.

Fostul președinte Viktor Ianukovici, refugiat în sudul Rusiei, la Rostov-pe-Don și urmărit penal pentru uciderea a zeci de protestatari ucraineni, a insistat că el este în continuare șeful legitim al statului și a declarat că a cerut protecția autorităților rusești ca să se apere de “extremiștii” ucraineni care amenințau să-l linșeze. Ianukovici a cerut Moscovei să “acționeze decisiv” contra celor care au orchestrat “lovitura de stat banditească” de la Kiev.

În ceea ce o privește, Moscova a dat asigurări că flota rusească de la Marea Neagră, cu baza ei de la Sevastopol, nu amenință Ucraina și că nu se va amesteca în treburile interne ale țării, însă a dar clar de înțeles că este îngrijorată de posibila discriminare contra etnicilor ruși din est și, deocamdată, nu a recunoscut noua putere de la Kiev.

În schimb, președintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov a reclamat agresiunea armată a Rusiei în Crimeea, reclamând că 6.000 de militari ruși au sosit pe un aeroport militar în apropiere de Simferopol, capitala Republicii Autonome Crimeea, în cadrul unei operațiuni despre care Moscova susține că se derulează în virtutea acordului încheiat cu Kievul privind activitatea flotei ruse din Sevastopol.

Fapt este că parlamentul regiunii Crimeea se află în continuare sub controlul unui grup de comando prorus, iar premierul regiunii Crimeea, Serhi Aksionov, ostil noului regim, a declarat că relațiile între administrația regiunii și puterea centrală vor fi reluate numai după ce “Kievul își va pune ordine în treburi” și asigură dezarmarea civililor care au căpătat acces liber la arme înainte și după răsturnarea lui Ianukovici. El a decis organizarea la 30 martie a unui referendum privind statutul regiunii Crimeea, pentru “îmbunătățirea statutului autonomiei regionale”.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună