Turcia sufocată de pumnul sultanului: Sute de companii private trec în mâinile statului după o ‘campanie anticorupție’ care pare, de fapt, o vastă operațiune de preluare economică

Un fond de stat turc a devenit, peste noapte, unul dintre cele mai mari conglomerate de afaceri din țară, după ce o amplă campanie anticorupție a transferat sute de companii private în proprietatea guvernului, declanșând temeri că Ankara orchestrează, de fapt, o confiscare politică a activelor, informează Financial Times.

Seria de anchete și percheziții economice a zguduit mediul de afaceri turc, lăsând loc speculațiilor privind motivațiile reale ale operațiunii. Mulți observatori amintesc că președintele Recep Tayyip Erdoğan și partidul său de guvernământ, AKP (Partidul Justiției și Dezvoltării), au mai folosit în trecut Fondul de Garantare a Depozitelor (TMSF) pentru a sechestra companiile adversarilor politici.

„AKP a transformat TMSF într-un instrument de reglare economică, dar și într-o mașinărie de redistribuire a resurselor către firme apropiate de putere, marginalizând concurența”, explică Berk Esen, profesor de științe politice la Universitatea Sabancı din Istanbul. „Este posibil ca guvernul să încerce acum să-și rescrie harta economică, reconfigurând controlul asupra marilor companii turcești”, a adăugat el.

Printre cele mai recente grupuri vizate de anchete se numără Can Holding, producătorul de sticlă și sodă Ciner Group și Istanbul Gold Refinery. În doar 12 luni, numărul firmelor aflate sub controlul TMSF a crescut spectaculos, de la 675 la 1.056. Companiile confiscate acoperă întreg spectrul economiei turce: energie, media, finanțe, transport, chiar și cluburi sportive, inclusiv Kasımpașa, echipa favorită din copilăria lui Erdoğan.

Acțiunile guvernului au stârnit panică în sectorul privat, deja afectat de recesiune și inflație ridicată, dar și de arestarea primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, liderul opoziției, acuzat de corupție, dosar considerat de mulți drept motivat politic.

Oficial, anchetele sunt prezentate drept o ofensivă anticorupție pentru a demonstra independența justiției turce. Însă analiștii văd o miză mult mai profundă: consolidarea controlului economic al regimului Erdoğan și alimentarea rețelelor de loialitate înaintea alegerilor prezidențiale din 2028.

Creat în 1983 pentru a proteja depozitele bancare, TMSF și-a extins puterea după puciul eșuat din 2016, când mii de companii suspectate de legături cu rețeaua predicatorului Fethullah Gülen au fost confiscate. Doar jumătate dintre acestea au fost ulterior returnate proprietarilor, restul fiind vândute, adesea către firme apropiate guvernului, potrivit criticilor.

În februarie, o nouă lege a lărgit atribuțiile fondului: este suficientă o „suspiciune rezonabilă” de spălare de bani pentru ca un tribunal să dispună trecerea unei companii sub tutela TMSF. Printre primele victime ale noii legislații s-a numărat Papara, un fintech turc evaluat la peste 1 miliard de dolari, acuzat că ar fi servit drept canal pentru pariuri ilegale. Procurorii cer acum 28 de ani de închisoare pentru fondatorul companiei, Ahmed Faruk Karslı.