Trezorierii marilor companii și bancherii față în față cu criza

„Trezoreria ar trebui să aibă un loc la masă atunci când strategia de e-commerce este revizuită. De exemplu, vedem că multe companii deschid canale direct-to-consumer (D2C) făcând acest lucru într-un mod care este evident lipsit de orice supraveghere a trezoreriei, expunând compania la riscul valutar, riscul de contrapartidă, costuri operaționale potențial mult mai mari asociate cu colectarea încasărilor. Canalele direct-to-consumer (D2C) oferă oportunități considerabile din punct de vedere al performanței capitalului de lucru și mai precis de reducere a termenelor de încasare și, astfel, conduc la eliberarea numerarului din operațiuni, dacă strategia este abordată corect cu supravegherea trezoreriei.”

Creșterea ratelor dobânzilor, șocuri și recalibrări în cadrul lanțurilor de aprovizionare, declanșate de o combinație de factori, tema sustenabilității  ESG (environmental, social, governance – mediu, social, guvernanță – n.red.) sau perturbarea modelului de afaceri, care redefinește regula jocului în anumite industrii și reîncadează relațiile cu furnizorii și modul în care produsul final este vândut, sunt câteva dintre preocupările și provocările trezorierilor marilor companii, după cum spune Peter Cunningham, EMEA Head of Corporate, Commercial and Public Sector Sales, Treasury&Trade Solutions managing director la Citi. „Clienții noștri sunt concentrați pe navigarea contextului actual”, spune el, cu o preocupare deosebită față de aceste zone.

Ieșim dintr-o perioadă prelungită cu rate ale dobânzilor scăzute, chiar zero sau negative și cu care ne-am obișnuit în viața profesională și personală a amintit Peter Cunningham vorbind despre dobânzi. Iar acum am intrat într-o morișcă a majorărilor la nivel internațional, cu impact inclusiv asupra costului de finanțare al firmelor. „Ne aflăm acum într-o perioadă de majorări consecutive ale ratelor de către multe bănci centrale din întreaga lume, ceea ce va alimenta în mod clar costul de finanțare al unei companii și, prin urmare, va crește importanța accesării surselor interne de fonduri (precum fondurile blocate în ciclul de conversie a numerarului companiei), pentru a înlocui sursele externe de fonduri acum mai scumpe (datoria financiară și capitalurile proprii)”, a explicat într-un interviu Peter Cunningham, care a venit recent la București ca parte a unei delegații de experți regionali ai Citi, pentru un eveniment dedicat clienților băncii, în special profesioniștilor din trezoreriile marilor companii și din centrele lor de servicii. Cum văd ei criza actuală?

Citi in România

1. În România, Citi, sucursala locală a puternicului grup bancar american cu același nume, este axată în principal pe creditarea companiilor multinaționale și locale mari, a sectorului public și pe commercial banking.

2. Citi România, aflată în apropierea topului celor mai mari 10 bănci după active, a fost în ultimii ani printre cele mai profitabile bănci de pe piața locală.

3. Citi ocupa în România în 2021 poziția a 11-a în topul celor mai mari instituții de credit de pe piața bancară având active de peste 12 mld. lei și o cotă de piață de aproape 2%

4. Citi, prezentă în România din anul 1996, furnizează produse și servicii financiare companiilor locale și multinaționale, întreprinderilor mici și mijlocii, instituțiilor guvernamentale și organizațiilor nonprofit.

O altă preocupare a companiilor adusă în discuție de bancherul de la Citi este legată de șocurile și recalibrările din cadrul lanțurilor de aprovizionare. Iar acestea sunt declanșate de o combinație de factori pornind de la blocajele legate de pandemie și impactul acestora asupra producției și ofertei, pivotul global către protecționism și războaie comerciale, iar din acest an și de criza din Rusia/Ucraina, care are un impact clar asupra securității energetice și a volatilității prețurilor mărfurilor și, de asemenea, în general, asupra furnizării anumitor produse la care Rusia și Ucraina aveau o contribuție semnificativă, în opinia lui Peter Cunningham.

Pe lista provocărilor aflate în fața mediului corporate se profilează și „perturbarea modelului de afaceri” care redefinește cu adevărat regula jocului în anumite industrii și reîncadează relațiile cu furnizorii și modul în care produsul final este vândut, deseori mergând direct către consumator, susține reprezentantul Citi. „Deși acestea sunt schimbări care au loc în modelul de afaceri mai larg al companiilor, ele au impact asupra lanțurilor de aprovizionare fizice și financiare care le stau la bază. Prin urmare, acesta este un domeniu în care profesioniștii din trezorerie și domeniul financiar joacă un rol important.”

Totodată, o altă provocare pentru firme este tema ESG (environmental, social, governance – mediu, social, guvernanță – n.red.), care se regăsea în rapoartele anuale și de sustenabilitate ale companiilor de mulți ani, dar acest subiect a devenit acum mult mai tangibil – poate declanșat de o preocupare tot mai mare pentru a stabili cadre globale mai consistente pentru raportare și conformitatea companiilor cu acestea, mai spune Peter Cunningham. „Cred că cea mai relevantă și transformatoare schimbare pe care o vom vedea va fi legată de modul în care companiile își realizează propria conformitate cu prevederile Scope 3 și, din nou, văd un rol esențial pe care profesioniștii din trezorerie și domeniul financiar trebuie să îl îndeplinească aici. Având în vedere modelul de parteneriat al diviziei Citi Treasury and Trade Solutions cu clienții, suntem încorporați în lanțul lor financiar de aprovizionare, care stă la baza celui fizic.

Ca o extensie a acestui parteneriat, lucrăm activ cu clienții noștri la programe sustenabile de finanțare a furnizorilor care leagă accesul mai rapid la lichiditate, precum și prețul acesteia, de performanța furnizorilor în funcție de o serie de indicatori de performanță de tip ESG. Anticipăm că acest lucru va crește odată cu controlul sporit asupra raportării corporative în ceea ce privește conformitatea cu prevederile Scope 3.” Pe lângă mediul economic (marcat de norii negrii ai inflației și ai recesiunii) și mediul geopolitic mai larg, cu implicațiile aferente, o altă problemă aflată în fața firmelor este legată de peisajul riscurilor cibernetice, „care continuă să fie o amenințare reală și necesită un plan robust, testat în mod regulat.” „Deși mulți clienți au planuri de urgență, nu sunt sigur că toți sunt atât de bine pregătiți pe cât ar trebui să fie.

De exemplu, am văzut multe companii care presupun că anumite elemente de infrastructură critică le vor fi disponibile, dar ce se întâmplă dacă nu sunt? Au o alternativă? Cât de repede ar putea acea alternativă să fie operațională? Care ar fi impactul? Este tolerabil? Din păcate, văd amenințarea cibernetică doar în creștere și cred că va rămâne o provocare pentru anii următori.”

Vorbind despre perspectivele digitalizării trezoreriilor companiilor, Peter Cunningham mărturisește că vede digitalizarea prin prisma a două drivere. În primul rând este vorba despre procesele inițiate proactiv de trezorerie: valorificarea datelor și a RPA pentru a răspunde nevoilor corporative de „a face mai mult cu mai puțin” și de a consuma mai puțin timp cu activitățile operaționale zilnice repetitive ale trezoreriei, pentru a se concentra mai mult pe creșterea rolului de consultant strategic pe care îl are trezoreria. Iar acest lucru conduce către al doilea driver, respectiv procesele generate de mediul extern (care necesită un răspuns din partea trezoreriei), determinate de perturbarea modelului de afaceri – schimbarea modelelor în care compania se adresează pieței, de exemplu, direct-to-consumer (D2C), piețe business-to-business (B2B), modele de abonament, și ESG ca două exemple care, deși la prima vedere, pot părea îndepărtate de rolul trezoreriei, sunt de fapt zone unde trezoreria poate adăuga multă valoare.

Prin urmare, Peter Cunningham consideră că “trezoreria ar trebui să aibă un loc la masă” atunci când strategia de e-commerce a unei companii este revizuită. De exemplu, vedem că multe companii deschid canale direct-to-consumer (D2C) făcând acest lucru într-un mod care este evident lipsit de orice supraveghere a trezoreriei, expunând compania la riscul valutar, riscul de contrapartidă, costuri operaționale potențial mult mai mari asociate cu colectarea încasărilor, spune el. Canalele direct-to-consumer (D2C) oferă oportunități considerabile din punct de vedere al performanței capitalului de lucru și mai precis de reducere a termenelor de încasare și, astfel, conduc la eliberarea numerarului din operațiuni, însă dacă strategia este abordată corect cu supravegherea trezoreriei, explică bancherul britanic de la Citi.

De asemenea, odată cu apariția prevederilor Scope 3 din Protocolul privind gazele cu efect de seră și controlul sporit asupra conformității și raportării companiilor, rolul profesioniștilor din trezorerie și departamentul financiar este din nou, foarte important pentru a ajuta organizația să reducă emisiile. „Pot face asta prin valorificarea instrumentelor de finanțare pentru a încuraja tranziția partenerilor săi comerciali din categoriile furnizorilor și clienților.” Pe de altă parte, povestind despre evoluția sistemului bancar în perspectivă, bancherul de la Citi amintește că, fără îndoială, trăim într-o lume din ce în ce mai conectată, atât în viața personală, cât și în cea profesională.

Și, deși uneori se poate simți că viața noastră profesională întârzie puțin față de experiențele digitale în timp real din viața noastră personală, acest lucru se schimbă cu siguranță, iar viteza schimbărilor va fi tot mai mare. „Mă aștept ca ritmul acestei schimbări să accelereze în anii următori, odată cu apariția serviciilor de plăți instant interoperabile la nivel global. Aceste modalități de plată vor schimba fundamental mulți dintre pilonii de bază tradiționali ai trezoreriei în jurul previziunii de numerar, hedging, lichiditate, investiții etc. –  activități care se desfășoară de obicei la o frecvență predefinită, de exemplu zilnic, la sfârșitul zilei.” În ultimii ani s-a accentuat concurența dintre sistemul bancar și fintech-uri, care sunt mai agile, mai rapide, iar Peter Cunningham este de părere că, această competiție este benefică deoarece oferă un impuls întregii industrii bancare pentru a-și accelera agenda de inovare într-un mod care este ancorat la nevoile actuale și emergente ale clienților.

Grupul la nivel global

Citi, gigantul american care gestionează active de circa două trilioane de dolari la nivel mondial, și-a redefinit strategia în ultimii ani, a eficientizat și restructurat businessul și a decis să vândă diviziile de retail din mai multe țări, inclusiv România.

Citi este una dintre cele mai importante instituții financiare din lume, cu o tradiție de peste 200 de ani și circa 200 de milioane de clienți în mai mult de 160 de țări. Banca Citi este prezentă în România de peste două decenii

„Acest lucru nu poate fi decât un lucru bun pentru piață și pentru clienții noștri. Având clientul în centrul a tot ceea ce facem, strategia noastră este să impulsionăm inovația condusă de client, valorificând domeniile noastre de expertiză și colaborând cu cele mai bune fintech-uri și cu alți jucători nebancari pentru a completa instrumentele Citi de a oferi soluții inovatoare holistice. Avem multe exemple de ambele tipuri de inovații pe care le-am implementat pentru clienții noștri.” Încercând un exercițiu de imaginație despre cum va arăta bancherul viitorului, având în vedere amprenta puternică a digitalizării și asupra bankingului, Peter Cunningham consideră că, în esență, principiile cheie ale unui bancher vor rămâne aceleași – să-și înțeleagă clienții, pentru a oferi soluții de credit, finanțare și management al riscurilor, sprijinind astfel funcționarea eficientă a clienților în activitățile de trezorerie, în gestionarea numerarului, a centrelor de tip shared services și a lanțurilor de aprovizionare.

Dar, mărturisește el, „aș suprapune aceste principii de bază cu o importanță crescută a gândirii agile – abilitatea de a anticipa; a empatiei – abilitatea de a înțelege cu adevărat clientul, de a putea vedea lumea prin prisma lui și, ca atare, de a distila tot «zgomotul» pentru a se concentra pe ceea ce este cel mai relevant și de impact pentru client. Iar apoi să cocreeze pentru a găsi soluții la problemele sale cheie.” Povestind despre planurile Citi în România, Peter Cunningham susține că misiunea Citi este de „a furniza în mod responsabil servicii financiare care să sprijine creșterea și progresul economic. „Deciziile noastre sunt ghidate de trei teste: (1) sunt în interesul clienților noștri; (2) creează valoare economică; și (3) sunt întotdeauna responsabile sistemic.” Peter Cunningham nu vede cota de piață și profitabilitatea ca excluzându-se reciproc. „De fapt, strategia noastră este de a crește cota de piață într-un mod profitabil și durabil, adăugând continuu valoare diferențiată clienților noștri și susținându-le aspirațiile de creștere în timp ce navighează un context incert.” În România, Citi, sucursala locală a puternicului grup bancar american cu același nume, este axată în principal pe creditarea companiilor multinaționale și locale mari, a sectorului public și pe commercial banking.

Banca, aflată în apropierea topului celor mai mari 10 instituții de credit, cu active de peste 12 mld. lei în 2021 și o cotă de piață de aproape 2%, a fost în ultimii ani printre cele mai profitabile bănci de pe piața locală. În privința evoluției economiei în perspectivă bancherul de la Citi mărturisește că perspectivele sunt destul de incerte în acest moment, uitându-ne la actul delicat de echilibrare pe care îl fac băncile centrale – încercând să controleze inflația, pe de o parte, precum și să evite o recesiune și să restrângă bugetele gospodăriilor mai mult decât este necesar. „Aspectul pozitiv este că finanțele gospodăriilor și cele corporative intră în 2023 într-o formă mai bună și, astfel, sunt capabile să reziste unor presiuni.” Creșterea inflației este una dintre marile probleme care planează la nivel internațional, amenințând economia mondială. „După părerea mea, costul inflației va fi influențat în continuare de criza energetică și în 2023, mai ales când intrăm în toamna și iarna lui 2023, unde rezervele de petrol și gaze ar putea fi la niveluri mai scăzute în Europa. Aceasta este o provocare cu care multe guverne se confruntă în prezent, folosind instrumentele de politică fiscală și monetară pentru a încerca să controleze inflația, evitând în același timp stagflația și creșterea șomajului”, concluzionează Peter Cunningham.