Trenurile Chinei: Când vine vorba de propriul comerț cu Europa, Beijingul nu mai este prieten cu Moscova
Diplomaților și oficialilor de top chinezi le place să descrie cooperarea dintre China și Rusia ca fiind „spate în spate, umăr la umăr”, „strategică”, pentru protejarea intereselor ambelor țări, pentru promovarea dezvoltării și revitalizării ambelor țări. Dar când se ajunge…
Diplomaților și oficialilor de top chinezi le place să descrie cooperarea dintre China și Rusia ca fiind „spate în spate, umăr la umăr”, „strategică”, pentru protejarea intereselor ambelor țări, pentru promovarea dezvoltării și revitalizării ambelor țări. Dar când se ajunge la preocupările Chinei față de exporturile sale în Europa, superputerea asiatică ar vrea ca mai degrabă să nu depindă de noua ei cea mai bună prietenă. Și are grijă ca acest lucru să nu se întâmple.
În decembrie anul trecut au început oficial lucrările la o cale ferată de mai multe miliarde de dolari care trece prin Kîrgîzstan și Uzbekistan pentru a lega China mai strâns de Europa, ocolind Rusia, scrie The Economist. Pentru China, importanța legăturii ar putea crește dacă escaladarea războiului comercial al președintelui Donald Trump îi va limita accesul la piețele din America. Iar China vinde deja mai mult Uniunii Europene decât Americii. Crize cum sunt cele provocate de războiul din Ucraina și atacurile asupra vapoarelor din Marea Roșie au lovit componentele centrale ale planurilor Chinei pentru o infrastructură globală mai bine conectată și forțează Beijingul să-și reconfigureze rutele comerciale. Dacă aceste lucruri ar ajuta China într-un viitor război cu America, de exemplu pentru Taiwan, este mai îndoielnic. Discuțiile despre construirea noii linii de cale ferată au început acum aproape 30 de ani. Dar hotărârea de a pune în practică ideea s-a consolidat numai după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. Înainte de aceasta, principalele legături feroviare ale Chinei cu Europa treceau prin nord, prin Rusia, și adesea prin Kazahstan. Războiul a îngreunat această rută: expeditorii europeni, preocupați de siguranță și de creșterea costurilor asigurărilor, au început să o evite.
Sancțiunile au afectat capacitatea Rusiei de a menține funcționale liniile de pe teritoriul său, mărind timpul de tranzit. De aceea, companiile de transport de marfă au început să evite rutele prin Rusia. S-au reorientat spre porturile Kazahstanului de la Marea Caspică, pe ruta „transcaspică” sau sudică, cunoscută și sub numele de Coridorul de Mijloc. Legarea rețelei de trenuri a Chinei de cele ale Kîrgîzstanului și Uzbekistanului ar oferi o altă rută și mai scurtă de tipul Coridorului de Mijloc către Europa. În iunie 2024, guvernul chinez a ajuns la un acord cu cele două țări cu privire la modul în care poate fi realizată ruta de 520 km. Chinezii nu le-au întors spatele rușilor. Ei văd Rusia ca pe o componentă cheie a inițiativei lor globale de construire a infrastructurii Belt and Road, care ajunge departe în vest, de la un capăt la altul al Uniunii Europene și în Marea Britanie. Inițiativa a fost lansată de Xi Jinping în 2013, la un an după ce a devenit liderul Chinei. Unul dintre motive a fost acela de a crea legături feroviare cu Asia Centrală și Rusia din motive de securitate: țările de acolo puteau furniza energie și materii prime în cazul unui război cu America. Acum, entuziasmul Chinei pentru Coridorul de Mijloc are la bază comerțul: exporturile alimentează creșterea economică a Chinei, care își pierde din viteză.
Discuțiile despre construirea noii linii de cale ferată au început acum aproape 30 de ani. Dar hotărârea de a pune în practică ideea s-a consolidat numai după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. Înainte de aceasta, principalele legături feroviare ale Chinei cu Europa treceau prin nord, prin Rusia, și adesea prin Kazahstan. Războiul a îngreunat această rută: expeditorii europeni, preocupați de siguranță și de creșterea costurilor asigurărilor, au început să o evite. Sancțiunile au afectat capacitatea Rusiei de a menține funcționale liniile de pe teritoriul său, mărind timpul de tranzit.
Rutele prin Rusia rămân artere vitale pentru mărfurile chineze, inclusive pentru utilaje pentru producătorii ruși de arme. De la invazia Ucrainei, comerțul feroviar dintre China și Europa a scăzut, dar cel dintre China și Rusia a crescut. Însă conexiunile feroviare alternative cu Europa oferă un acces mai rapid la piețele continentului pentru mărfuri sensibile la timp, o șansă de a stimula influența chineză în țările aflate pe parcurs și posibile linii de aprovizionare mai rezistente. De la sfârșitul anului 2023, atacurile militanților houthi asupra transporturilor maritime din Marea Roșie, un canal vital pentru comerțul chinez cu Europa, au făcut China mai hotărâtă să diversifice modurile în care ajunge la clienți. „Atacurile houthi au arătat Chinei că rutele maritime sunt încă riscante”, spune Yunis Sharifli de la China Global South Project, o organizație de cercetare. Trenurile nu ar putea înlocui niciodată navele oceanice – un vapor poate transporta de sute de ori mai multe containere decât un tren. În ciuda rebelilor și piraților, trimiterea majorității mărfurilor pe mare rămâne cea mai eficientă cale din punctul de vedere al costurilor: unele nave au evitat pericolul de a fi lovite cu rachete sau drone ocolind Capul Bunei Speranțe, deși calatoria pe acolo durează cu câteva săptămâni mai mult. Chiar și așa, China vrea să aibă ceva în rezervă. Va dura câțiva ani pentru a construi linia prin Kîrgîzstan și Uzbekistan. (Kîrgîzstanul spune că China îi oferă un împrumut de 2,35 miliarde de dolari.)
Între timp, China și alte țări, cu excepția Rusiei, au lucrat la alte îmbunătățiri ale Coridorului de Mijloc. Deși Coridorul de Mijloc oferă o legătură mai scurtă între China și Europa decât ruta de nord prin Rusia, este nevoie de mai mult efort pentru a traversa pe acolo. Trebuie trecute câteva granițe; trebuie trecută și Marea Caspică și, opțional, Marea Neagră, unde containerele trebuie încărcate pe nave. De la invadarea Ucrainei de către Rusia, China a început să facă presiuni pentru modernizarea rutei. Subiectul a fost unul central la primul summit China-Asia Centrală, desfășurat în mai 2023 în orașul chinez Xi’an. „Coridorul de Mijloc nu mai este doar o opțiune suplimentară, ci devine treptat un culoar de transport major”, au scris doi cercetători de la Universitatea Lanzhou într-un jurnal publicat anul trecut de Institutul Chinez de Relații Internaționale Contemporane, din cadrul Ministerului Securității de Stat din China. Ei spun că „poziția lui strategică” a crescut „în mod vizibil” din 2022. Coridorul de Mijloc este încă „cu 35% mai scump”, apreciază Korcan Tugrul, director general la Istanbul al Rhenus, o firmă germană de logistică. Dar preia tot mai mult din traficul China-Europa. Îmbunătățirile porturilor de pe Marea Caspică, precum și îmbunătățirile pe ruta dintre Azerbaidjan și Turcia și procedurile vamale mai rapide au contribuit la reducerea timpilor de călătorie de la 38-53 de zile la 18-23 de zile, spun cercetătorii chinezi. Ruta încă este mai lungă decât cea rusă (care durează mai puțin de 14 zile, dacă totul merge bine), dar și mult mai competitivă decât înainte (călătoria pe mare durează aproximativ o lună).

Între 2021 și 2024, volumul anual de mărfuri internaționale trimise de-a lungul rutei caspice s-a dublat. Dar a ajuns abia la volumul pe care îl pot transporta două sau trei nave de containere ultramari. Valoarea comerțului feroviar China-Europa pe toate rutele este mare. A crescut de la 8 miliarde de dolari în 2016 la aproximativ 75 de miliarde de dolari în 2021, înainte de a scădea la 57 de miliarde de dolari în 2023, potrivit datelor chineze. Totalul comerțului China-UE a fost în valoare de 518 miliarde euro anul trecut. Rămân blocajele. Unul este la Marea Caspică, unde persistă o lipsă de nave pentru transportul mărfurilor. Ruta ar putea ocoli marea trecând prin Iran, dar asta ar presupune riscuri politice asemănătoare trecerii prin Rusia.
Deși Turcia oferă o rută relativ sigură, infrastructura sa necesită multă muncă pentru a putea susține volume mari de trafic de marfă. Țara a aranjat finanțarea unei noi căi ferate peste Bosfor, iar oficialii turci spun că ar saluta implicarea Chinei. Legăturile cu Beijingul au fost tensionate de primirea de către Turcia a zeci de mii de refugiați uiguri din regiunea de vest a Chinei Xinjiang. Dar China, pentru care Turcia poate fi o poartă către piețele europene, pare dornică să nu lase aceste diferențe să stea în calea relațiilor bilaterale. În ciuda temerilor sale cu privire la politicile industriale ale Chinei și la creșterea asertivității politice, UE vrea, de asemenea, ca legăturile feroviare cu Asia Centrală și China să fie îmbunătățite. Se spune că ruta prin Turcia se potrivește cu obiectivele propriei scheme de construire a infrastructurii, cunoscută sub numele de Global Gateway. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a participat la primul summit al UE cu liderii din Asia Centrală în Uzbekistan pe 3 și 4 aprilie.
Între 2021 și 2024, volumul anual de mărfuri internaționale trimise de-a lungul rutei Caspice s-a dublat. Dar a ajuns abia la volumul pe care îl pot transporta două sau trei nave de containere ultramari. Valoarea comerțului feroviar China-Europa pe toate rutele este mare. A crescut de la 8 miliarde de dolari în 2016 la aproximativ 75 de miliarde de dolari în 2021, înainte de a scădea la 57 de miliarde de dolari în 2023, potrivit datelor chineze. Totalul comerțului China-UE a fost în valoare de 518 miliarde euro anul trecut.
Modalitățile de dezvoltare a rutei trans-caspice au fost proeminente în discuțiile ei, inclusiv posibilitatea venirii unor investiții europene de miliarde de euro. Trenurile au mai multe de transportat din China în Europa decât invers. Containerele dinspre est sunt uneori goale. Dar UE este hotărâtă să ocolească Rusia și, nu în ultimul rând, are ochii pe materiile prime din Asia Centrală, inclusiv pământuri rare și uraniu. Europa și China ar putea fi de acord asupra necesității de a ocoli Rusia, dar nu sunt de acord cu multe altele. Rusia pentru Europa este o amenințare existențială; pentru China rămâne un aliat. În ciuda tuturor tensiunilor din relațiile lor cu America, europenii ar putea să respecte un efort american de a bloca China în cazul în care izbucnește războiul în Asia. Între timp, materiile prime esențiale importate de China – petrol și gaze din Rusia și din Asia Centrală – sunt acum mai bine asigurate. Acest lucru ajută la a explica de ce, înaintea vizitei lui Xi la Moscova în mai, ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, a descris Rusia și China ca fiind „prieteni pentru totdeauna și niciodată dușmani”. Marfa poate fi deviată, dar relația politică rămâne ferm pe drumul cel bun.
Traducere și adaptare: Bogdan Cojocaru