Trenduri în materie de ambalaje în industria alimentară. Cartonul a câștigat coroana deținută mulți ani de plastic, iar bambusul vine rapid din urmă. Recipientele mici încep să le „înghită“ pe cele mari

Cartonul a devenit unul dintre materialele pentru ambalare preferate de jucătorii din industria alimentară și a băuturilor, un sector evaluat la circa 60 mld. lei, în contextul în care ținta Comisiei Europene este de a colecta 90% din sticlele de plastic pentru reciclarea lor până în 2029.

„În industria alimentară și a băuturilor, un mare consumator de ambalaje, foarte multe firme fac trecerea de la ambalajul din plastic la ambalajul din hârtie sau carton, inclusiv pentru ambalarea peștelui“, spune Cosmin Vacariu, proprietarul Evopack, companie care produce ambalaje din carton și hârtie într-o fabrică din Piatra-Neamț. El menționa anterior că în fabrică s-a lucrat la 80% din capacitate în 2020, după ce cererea pentru ambalajele din carton și hârtie s-a triplat.

Plasticul în sine nu este periculos dacă populația i-ar prelungi viața prin reciclare, însă acest lucru este greu de realizat, în condițiile în care statisticile europene arată că în ultimii 50 de ani producția și consumul de plastic au crescut de 20 de ori și se vor dubla în următorii 20 de ani, depășind 600 de milioane de tone la nivel mondial. Astfel, companiile românești și străine au înțeles că ambalajele sustenabile sunt calea viitorului și au ales să se reorienteze în materie de ambalare, după ce mulți ani au fost obișnuiți cu plasticul.

Totodată, Guvernul României, prin Ministerul Mediului, a adoptat în acest an o ordonanță de urgență prin care interzice punerea pe piață a unor produse din platic de unică folosință, cum sunt tacâmurile, farfuriile, paiele pentru băuturi, agitatoare pentru băuturi, recipiente pentru alimente și recipiente pentru băuturi. Acest fapt a avut loc deoarece Comisia Europeană și-a propus ca obiectiv ca începând cu 2025 toate sticlele PET introduse pe piață trebuie să conțină plastic reciclat în proporție de cel puțin 25% și începând cu 2030 procentul să crească la cel puțin 30%.

Grupul francez Danone, liderul pieței de iaurturi în România, a anunțat recent că a investit 4 milioane de euro într-o nouă linie de ambalare în fabrica din Capitală, prin care schimbă ambalajele Tetra Pak pentru iaurturile de băut din gamele Danone și Activia. Noile ambalaje vor fi realizate în proporție de 93% din materiale pe bază de plante, și anume din trestie de zahăr, ceea ce contribuie la reducerea amprentei de carbon a acestor produse cu 45%. De asemenea, retailerul francez Auchan România a oprit de la mijlocul lui 2021 vânzarea veselei din plastic de unică folosință și a eliminat ambalajele din plastic pentru toate preparatele comandate la pachet.

„În industria alimentară și a băuturilor a fost cel mai ușor să se facă trecerea la ambalaje prietenoase cu mediul. Cartonul și hârtia sunt și vor rămâne mult timp principalele ambalaje folosite, deși există cerere din partea afacerilor din HoReCa pentru veselă și tacâmuri, de exemplu, din materiale precum cocosul sau bambusul“, a mai spus Cosmin Vacariu.

Însă, el adaugă că cele din urmă materiale vor apărea mai greu în România, în HoReCa, pentru că prețul lor final este foarte mare, deoarece se produc în Asia și costurile cu transportul sunt ridicate.

„De exemplu, o farfurie medie folosită în HoReDa, într-un restaurant dintr-un food court de-al unui mall, din carton, costă 0,2 lei, pe când una din bambus sau din cocos ajunge la 0,8-0,9 lei, adică este de 4-5 ori mai scumpă. Nu putem încă să discutăm despre astfel de ambalaje“, a menționat Cosmin Vacariu.

De asemenea, pentru produsele mari, lichide, el spune că se dorește înlocuirea polipropilenei, un material plastic, cu extrudat din amidon de porumb, însă în România încă nu se produce extrudat de porumb, deși este cel mai mare producător de porumb din UE.

Ce alte trenduri în materie de ambalaje au apărut în industria alimentară?

„Există o tendință pentru a folosi recipiente mai mici la ambalare, pe de-o parte pentru a reduce risipa alimentară, iar pe de altă parte pentru că sunt mai accesibile din punctul de vedere al prețului. Este mai greu să ambalezi în aceste recipiente, dar este mult mai profitabil. Cu cât ambalezi în recipiente mai mici, cu atât produsul se vinde mai scump“, susține Vacariu.

De asemenea, Ana Maria Băjan, director de marketing în cadrul Caroli Foods Group, spunea recent că la generația tânără a observat că pune foarte mare preț pe sustenabilitate, pe ambalaje prietenoase cu mediul și ia în considerare aspectul mărimii produsului, din dorința de a reduce risipa alimentară.

Acest lucru a fost susținut și de Carmen Gavrilescu, președinte al Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu, care a menționat că piața sala­mu­lui de Sibiu ambalat și feliat este în creștere, care se vinde la 100 g, 150 g. Ambalat, dar întreg, se mai vinde și la 300 g, 350 și 500 g.

O altă tendință apărută în industria ambalajelor, în modul în care sunt prezentate, este eticheta Nutri Score pentru produsele alimentare. Consumatorii își doreau mai multă transparență și ea prezintă valorile nutriționale ale produselor pe o scară colorată de cinci puncte, începând de la A, care are culoarea verde închis și înseamnă „compoziție nutritivă favorabilă“, până la E, care are culoarea portocaliu închis și înseamnă „compoziție nutritivă nefavorabilă“.

Au mai fost la mare căutare în acest an și ambalajele minimaliste, cât și cele neutre sau cele cu o grafică neobișnuită.