Trei amenințări cu care se confruntă comerțul

Trei tendințe amenință comerțul așa cum l-am știut până azi“, spune Raluca Crișan, director de marketing la Immochan România, care operează 32 de spații comerciale pe plan local. Subliniază cât de reală este această amenințare povestind istoria Randall Park Mall din Ohio, care a fost la un moment dat cel mai mare mall din lume, construit într-un oraș cu 1.500 de locuitori și care asigura 5.000 de slujbe, dar care a sfârșit demolat, în 2014. „Este o formă de regenerare A fost demolat și în locul său va fi construit un parc industrial care promite 1.200 de locuri de muncă.“ Pe de altă parte, tot în 2014 a început remodelarea actualului cel mai mare mall din lume, The Mall of the World din Dubai, contruit pe 75 de hectare. „Vor să-l facă mai permeabil, pătruns de rute de transport. Ei spun că acolo unde sunt oameni este vibrație și energie, implicit valoare“, spune Raluca Crișan. O altă amenințare, continuă ea enumerarea, este comerțul online și „sunt mulți cei care prevestesc moartea comerțului tradițional din această pricină“. Totuși, la Retails Big Show, cea mai mare manifestare din domeniul retailului, concluzia a fost că magazinul fizic rămâne, în continuare, starul comerțului.

A treia amenințare este legată de mentalități și de valorile societății de astăzi și de noua categorie de evangheliști care avertizează societatea asupra pericolului societății de consum.

În aceste condiții, centrelor comerciale nu le rămâne decât să se reinventeze, să treacă de la a fi destinații de cumpărături la statutul de loc care oferă experiențe, să atragă în primul rând prin alte mecanisme decât hipermarketul și magazinele de modă pe care le găzduiesc. „Consumul ostentativ nu s-a oprit brusc, dar este pe un trend descendent și începem să ne aliniem și noi la ceea ce economiștii au cuantificat demult, economia experienței, altfel spus nu mai e suficient să vinzi marfă, lucruri, obiecte, trebuie să vinzi experiențe“, afirmă sociologul Vintilă Mihăilescu. El povestește că în general țările care au trecut prin experiența orânduirii socialiste, în momentul în care au avut acces la o piață deschisă, s-au transformat în „piețe ale dorinței și societăți ale spectacolului. Piața dorinței este lipsa de distincție între aspirație și trebuință“. El adaugă că deopotrivă în perioada comunistă dar și ulterior s-a petrecut un fenomen de alienare a orașului, apărând așa‑numitele nonlocuri, nonspații. „Ne-am confruntat și în București cu lipsa spațiilor publice. În acest context, mallurile preiau din funcțiile pe care ar trebui să le aibă spațiile publice. De multe ori, neavând aceste spații publice se adoptă mallurile ca spații de socializare“, spune sociologul.

CE CONFERĂ VALOARE?

Pe de altă parte, este tot mai vizibil un contratrend al consumului ostentativ. „A început să fie o reținere față de standardizare, omogenizare și sunt căutate tot mai mult experiențele care particularizează și dau sentimentul de atașament față de un spațiu, magazin“, mai spune Mihăilescu.

Or tocmai atașamentul oamenilor față de spații le conferă acestora valoare, arată Vera Marin, coordonator al Asociației pentru Tranziție Urbană, arhitect urbanist, lector la Universitatea de Arhitectură. Ea povestește că în anii ‘80, în orașele din vestul Europei centrele istorice au fost revitalizate, pentru că locuitorii au considerat că sunt valoroase.

„Un proiect bun contribuie la dezvoltarea economică, dar nu generează segregare socială, în plus protejează mediul și demonstrează respect pentru contextul cultural local. În secolul XXI nu putem planifica orașe fără fluxuri rapide de informații, iar progresul tehnologic permite comunicarea în timp real și facilitează procesul de democrație participativă“, spune Vera Marin.