Când va trece România la euro? Mugur Isărescu, BNR: Probabil că ne vor trebui câțiva ani buni. România este obligată să adopte euro, însă nu este pregătită în acest moment, nu îndeplinește niciunul dintre criterii, iar reducerea deficitului bugetar trebuie să fie o prioritate

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat că România nu este pregătită pentru adoptarea monedei euro. 

“Vom trece la euro atunci când vom îndeplini toate condițiile. Noi suntem pregătiți să o facem, când societatea este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit. Noi nu doar sprijinim în continuare, dar suntem gata să scoatem <de la naftalină> toată structura organizatorică. Trecerea la euro nu e un schimb facil de monede, ci e un proces complicat, se duce în toată societatea, nu putem să o facem noi singuri. Noi avem un rol important, dar Guvernul, Parlamentul, ei vor decide. Noi putem contribui la formularea unui parcurs, nu avem o altă alternativă”, a menționat Isărescu la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației.

România trebuie să facă în continuare corecția fiscală și să o păstreze, a atenționat guvernatorul BNR.

“Trebuie să îndeplinești criteriile de performanță și să stai drepți în mecanismul cursulului de schimb (ERM2 – mecanismul european al ratelor de schimb sau antecamera zonei euro). Nu te apuci să schimbi TVA. Nu e vorba: hai să ating acum țintele, și apoi mai vedem noi! Nu se poate nici discuta: hai repede să intrăm în zona euro, că ne disciplinează aia acolo!”

În ultimele zile a reapărut în prim-plan subiectul aderării României la zona euro. Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat, recent, pe neașteptate, că există un acord politic pentru trecerea la euro, indiferent de compoziția politică a viitoarelor guverne.

„Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro“, a spus șeful statului.

În mod  realist, în cât timp ar putea intra România în zona euro, în câți ani?

“Nu pot să spun. Trebuie să ajungem la sub 3% din PIB cu deficitul bugetar, pentru că de acolo ni se trag toate, și deficitul extern, și o parte din inflației. Când ai deficit bugetar de 9% din PIB, nu poți spune că e ușor să combați inflația doar cu politica monetară. Avem o instabilitate legislativă în domeniu fiscal <remarcabilă>. De câte ori am dus TVA în sus și în jos? În 2014 când se spunea că intrăm în zona euro, în anul următor am redus TVA. Cam seamănă cu ce se spune acum: cum ajungem la putere, reducem TVA. Probabil câțiva ani buni ne trebuie ca să ajungem cu fiscalitatea unde trebuie, oricum după alegerile din 2028. Am văzut și prognoza: în 10 ani sau în 5 ani, nu mi se pare serioasă o discuție de asta. Dar să începem cu decizia politică, să stabilim un calendar politic, la nivel parlamentar. Noi suntem gata să participăm din nou la acest proces”, a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a amintit că banca centrală a sprijinit și în trecut proiectul trecerii la euro, existând și un comitet pentru trecerea la euro, iar în 2011-2012 s-a ajuns chiar și la stabilirea unor detalii practice, legate de intrarea mașinilor cu numerar, unde trebuie așezate stocurile de numerar, pentru ca în 2018 să fie întrerupt acest proces, odată ce “altele au devenit prioritățile”.

“Atunci s-au îndeplinit criteriile și noi am contribuit”, a spus Isărescu, amintind și că Florin Georgescu, care era atunci prim-viceguvernantor al BNR a fost <externalizat> și a devenit ministru de finanțe, contribuind la reducerea deficitului bugetar în 2014. “Dar în 2013-2014 contextul extern nu era favorabil, a apărut criza din Grecia, criza zonei euro, se vorbea chiar de dispariția zonei euro. Și nu se punea problema să mai intre o altă țară în zona euro. Pe plan intern, în 2014, am îndeplinit criteriile și apoi în 2015 a început cursa: care reduce mai mult. S-a redus TVA, a fost o cursă care reduce mai multe impozite și care crește mai mult cheltuielile și a fost iar deficit mare. Apoi a intervenit pandemia, războiul și s-au creat alte priorități”.