Tranzacțiile cu cardul de credit au ajuns în 2020 la 13,9 mld. lei, cu 1,5% sub nivelul din 2019

♦ În decembrie 2020 erau emise peste 2,88 milioane de carduri de credit. În ultimii șase ani cumpărăturile cu cardul s-au dublat.

Românii au efectuat în anul 2020 tranzacții cu cardul de credit în valoare de 13,9 mld. lei, în scădere cu 1,53% față de anul 2019, după cum reiese din datele centralizate de BNR.

Tranzacțiile cu cardul de credit au încetinit ușor în 2020, surprinzător, cu toate că majori­tatea activităților s-a mutat în mediul online în condițiile blocajului determinat de pandemia de coronavirus.

Comparativ, pe întregul an 2019 ritmul de creștere a operațiunilor cu cardurile de credit a fost de 17,6%, comparabil cu avansul înregistrat în anul 2018.

Față de nivelul din 2015, cumpărăturile pe cardul de credit sunt de peste două ori mai mari.

Numărul de carduri de credit a scăzut cu circa 4,7% în ultimul an și a ajuns la finalul lunii decembrie 2020 al peste 2,88 milioane de unități.

Numărul total de carduri din România era la finalul anului trecut de 18,8 milioane, majoritatea fiind carduri de debit.

În ultimii ani, cumpărăturile pe cardul de credit au crescut în condițiile avântului consumului, dar și ca urmare a promovării tot mai intense a acestor produse de către bănci.

Volumul tranzacțiilor cu cardul de credit raportat la nivel local nu este însă comparabil cu cel de la nivelul țărilor din Europa de Vest, unde utilizarea cardului de credit la cumpărături este uzuală, iar cardul de credit este folosit mai degrabă ca un instrument de gestionare a finanțelor proprii, respectiv de a cumpăra în rate fără a plăti dobândă.

Europenii din țările vestice, în general, se încadrează în tipologia de clienți care preferă să se folosească de banii băncii pentru o anumită perioadă de timp decât să își blocheze fondurile proprii, iar în ziua scadenței înapoiază integral datoria.

Cardurile de credit permit plata în rate la comercianți fără dobândă în cazul în care clienții plătesc rata integral în perioada de grație, astfel că acestea pot fi privite și ca un instrument de gestionare eficentă a finanțelor personale (cu condiția ca ratele să fie plătite în perioada de grație). Însă, mulți dintre clienții care fac cumpărături cu cardul de credit nu reușesc să achite integral sumele utilizate în perioada de grație, ajungând astfel să plătească dobânzile ridicate, de circa 20-30% pe an.

Această categorie de clienți a transformat cardul de credit într-unul dintre cele mai profitabile produse bancare la nivel local.

Pentru bancă, cardul de credit aduce câștiguri din două surse. Pe de o parte, banca câștigă ca urmare a comisioanelor plătite de comercianți, iar pe de altă parte câștigă și mai mult în momentul în care clientul nu plătește rata în perioada de grație și ajunge să suporte dobânzile ridicate.

Comerciantul plătește băncii un comision din valoarea fiecărui bun vândut.

La momentul realizării tranzacției suma totală este dedusă din disponibilul cardului, însă în factura lunară apare doar o fracție, proporțională cu numărul de rate agreate. Pe lângă comisioanele plătite de comerciant, există și comisioane de administrare plătite de client. Aceste comisioane sunt mai mari decât cele cu funcții de bază.

Modelul de rate fără dobândă a fost lansat pe piața locală de turcii de la Credit Europe Bank (fosta Finansbank) la începutul anilor 2000, dar programul a fost preluat și de celelalte bănci care activează pe piața locală.