Tranzacțiile care au conturat piața românească de M&A în capitalism

Tranzacția, estimată la peste 1 miliard de euro, este a patrulea cel mai mare «deal» din istoria pieței locale de M&A care a adunat de-a lungul a trei decenii de capitalism câteva mii de fuziuni și achiziții. Dintre acestea, cele mai importante 100 de acorduri sunt acelea care au creionat piața de tranzacții din România în capitalism, având o valoare cumulată de peste 33 de miliarde de euro, potrivit estimărilor și calculelor Business MAGAZIN.

Vânzarea operațiunilor CEZ din România, pe final de 2020, este a patra tranzacție de peste 1 miliard de euro care s-a semnat vreodată pe piața locală, această mutare fiind așteptată timp de mai bine de 12 ani, anticipată de multe ori și discutată constant. Deși nu se cunoșteau detalii despre acest «deal», multe voci au spus că există doar două domenii care pot da un acord de asemenea amploare – energie și telecom. De altfel, două dintre cele trei achiziții evaluate local peste acest prag au provenit din aceste sectoare.

Istoric, economia României a văzut până în această toamnă doar trei tranzacții de peste un miliard de euro – preluarea a 65% din BCR de către Erste, achiziția de către Vodafone a 79% din MobiFon-Connex și cumpărarea a 75% din Rompetrol de către kazahii de la KazMunaiGaz – cea mai recentă datând din 2008, ultimul an de boom economic.

Este interesant însă de observat că, în ultimii ani, considerați a fi cei mai prolifici pentru piața locală de M&A, s-au semnat multe dealuri majore, însă niciunul care să intre în clubul select al miliardarilor în euro. Piața de fuziuni și achiziții merge mână în mână cu economia, astfel că de 4-5 ani există interes pentru România din partea fondurilor de investiții, dar și a investitorilor strategici. Nume noi și-au pus piața locală pe harta proprie, semn că aici s-au dezvoltat businessuri suficient de interesante pentru a atrage atenția unora dintre cei mai mari jucători din lume.

Această efervescență se remarcă și în topul celor mai importante tranzacții din istoria capitalistă a României. Mai exact, din top 100, trei acorduri au fost parafate în 2020, o treime după 2017 și aproape jumătate în ultimii șase ani (2015-2020). Pragul de intrare în top 100 a ajuns la 125 de milioane de euro, valoarea cumulată a acestor «deal-uri» sărind de 33 de miliarde de euro, conform calculelor Business MAGAZIN. Aceste mutări din domenii variate, de la IT și telecom la agricultură și de la energie la servicii medicale, sunt cele care au creionat piața de fuziuni și achiziții în capitalism. Sunt cele care au adus în prim-plan companii locale, fie ele afaceri antreprenoriale, fie operațiunile din România ale unor multinaționale, cum a fost acum cazul operațiunilor CEZ.

Analiza Business MAGAZIN a celor mai importante 100 de «deal-uri» din istoria pieței de M&A din România a luat în calcul mutările anunțate după 2000, mai exact în cea mai prolifică perioadă a economiei locale. Analiza a pornit de la valorile anunțate ale tranzacțiilor, iar în cazul în care acestea nu sunt publice, a fost făcută o estimare pe baza informațiilor din piață. Datele centralizate arată că trei dintre cele 100 de tranzacții au fost semnate în acest an. Este vorba în primul rând de vânzarea operațiunilor CEZ către Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA), un fond de investiții gigant, cu active mai ales în infrastructură și imobiliare.

Grupul ceh nu face exitul total din România, rămânând activ pe partea de trading și de oferire de servicii energetice. Cehii sunt prezenți pe piața locală din 2005, când au preluat compania de distribuție de energie electrică Electrica Oltenia SA. În luna mai a anului trecut, CEZ, controlat în proporție de 70% de statul ceh, a anunțat că își va vinde operațiunile din România, Turcia și Polonia pentru a se concentra pe piața-mamă, fiind vorba de o schimbare a modelului de business. CEZ România este unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața locală de energie, având în 2019 o cifră de afaceri cumulată (pe mai multe firme) de 1,9 miliarde de lei (circa 400 de milioane de euro) și un profit net de 12 milioane de lei. Tot în 2020 s-au mai semnat două mutări majore, de această dată în sectorul imobiliar, și anume preluarea portofoliul de birouri al NEPI Rockcastle de către israelienii de la AFI și achiziția unui pachet minoritar în dezvoltatorul imobiliar Globalworth (prin tranzacții succesive) de către CPI Property Group SA. Este interesant că aceste «deal-uri» s-au semnat în 2020, un an total atipic pentru economia mondială, marcat de pandemia de COVID-19. Dacă tranzacția ce implică acțiunile Globalworth s-a parafat fix înainte ca acest eveniment să lovească Europa, celelalte două au fost semnate ulterior. A fost însă vorba de concretizarea unor acorduri negociate cu multă vreme înainte, încă dintr-o perioadă în care creșterea consumului pe de-o parte și a economiei în ansamblul său pe de alta, au făcut ca investitorii – strategici și financiari – să își întoarcă privirea către România.

Spre exemplu, anul trecut s-au semnat pe piața din România 150 de tranzacții cu o valoare cumulată de 4 miliarde de euro, potrivit unui raport al Mergemarket și al casei de avocatură CMS. Totuși, deși pe un trend ascendent și mult peste nivelul din 2009-2012, piața locală de profil este în continuare mică și ușor de influențat de câteva «deal-uri» mari.Astfel, o singură tranzacție, cea privind activele CEZ în România, reprezintă un sfert din total, iar asta dacă raportăm la un an bun pentru piața locală de M&A, dat fiind că 2019 a fost o perioadă propice pentru domeniu. Spre comparație, în 2020 piața s-a prăbușit, în prima jumătate de an fiind semnate doar circa 20 de tranzacții mai mari – fie strict pe România, fie regionale, dar cu operațiuni locale care au jucat un rol important. Evoluția pieței în semestrul doi era considerată a fi decisivă. Mai exact, piața era estimată să se înjumătățească în 2020 la 2 mld. euro dacă nu se semna vânzarea CEZ. În contextul actual, acest «deal» reduce semnficativ declinul, demonstrând încă o dată cât de mult poate influența o tranzacție de asemenea amploare cifrele totale.

Deși ultimii ani au fost prolifici pentru piața de M&A nu s-a mai semnat nicio mega-tranzacție, mai exact nicio mutare de peste 500 de milioane de euro, din 2016. Cea mai recentă tranzacție de acest gen este finanțarea UiPath, însă „unicornul” este deja un business global, deși a pornit din România. O mutare cu impact strict local datează din toamna lui 2016 când fondul de investiții Mid Europa Partners a cumpărat de la Enterprise Investors (un alt fond de investiții) retailerul Profil pentru 533 de milioane de euro. Tranzacția a fost finalizată în primăvara lui 2017.

Mai mult, spre deosebire de alte piețe din regiune, România nu mai avusese de multă vreme – de mai bine de un deceniu – o mutare de peste un miliard de euro pe piața fuziunilor și achizițiilor, iar jucătorii din domeniu o doreau, dar erau prudenți în afirmații privind momentul și domeniul exact. „Am spus-o și în anii anteriori, tranzacțiile de 1 miliard euro plus vor veni curând, sunt cel puțin două în curs în acest moment, în energie și în telecomunicații. (…) există potențial și în retail și chiar imobiliare”, spunea încă din 2018 Florian Nițu, managing partner al casei de avocatură Popovici, Nițu, Stoica & Asociații.

În România s-a mai discutat în ultimii doi ani și despre vânzarea operațiunilor Enel, primele informații apărând aproape simultan cu cele privind exitul CEZ de pe plan local și de pe alte piețe din regiune. Între timp însă, italienii de la Enel au renunțat la tranzacția ce putea depăși la rândul său pragul de 1 miliard de euro, potrivit datelor din piață.

În telecomunicații pe de altă parte, se discută de mai mulți ani despre vânzarea Telekom, dar până în prezent nu s-a avansat cu acest «deal». Totodată sunt voci care spun că o nouă tranzacție de un miliard de euro ar putea avea loc odată cu vânzarea eMAG, cel mai mare retailer online local, deși nu este înaintată o dată pentru un asemenea «deal». Este interesant că afacerile din aceste domenii – energie, telecom sau comerț online – sunt cel mai puțin afectate de pandemie, ba sunt chiar favorizate, astfel că prețurile la care se parafează un asemenea acord nu sunt trase în jos de evenimentele care au dat peste cap o lume întreagă.

Deși pentru România reprezintă un eveniment marcant, în Polonia și chiar Cehia, astfel de achiziții de peste 1 miliard de euro au existat, însă aici și economiile sunt mai puternice și businessurile mai mari ca în România.

Totuși, piața locală are o populație de 20 de milioane de oameni, fiind a doua cea mai mare după Polonia care are de două ori mai mulți locuitori. Acest indicator joacă un rol important în decizia companiilor și fondurilor de investiții de a face pariuri pe piața locală, fiind însă doar un criteriu, alături de puterea de cumpărare, de mărimea economiei. Decizia este influențată într-o anumită măsură de aceiași factori indiferent de domeniul de activitate al companiei vizate, însă, există și o serie de factori „variabili”. Mai exact, în FMCG sau retail contează evoluția consumului și puterea de cumpărare mai mult decât în IT spre exemplu. În domeniul tehnologiei, România este cunoscută pentru competențele sale, iar investitorii vin după idee, calificarea oamenilor, după potențialul de dezvoltare a businessului peste hotare. În timp ce majoritatea afacerilor românești sunt gândite pentru a fi dezvoltate pe plan local, cele din IT sunt pornite cu ideea de le dezvolta global. Tocmai de aceea, în ultimii ani tot mai multe mutări au loc în IT-ul românesc, unele sunt de mici dimensiuni, altele evaluate la zeci de milioane de euro. Poate cel mai cunoscut exemplu este UiPath, o companie pornită din România și ajunsă în toată lumea.

Primul unicorn românesc din IT, compania UiPath, specializată în dezvoltarea de roboți software, a ajuns să fie evaluată la peste 10 mld. dolari după mai multe finanțări primite de la marile fonduri de investiții ale lumii. UiPath este o companie care s-a specializat în ultimii ani în cea mai în vogă tehnologie la nivel global, dezvoltarea de roboți software care automatizează procesele de lucru din companii. Start-up-ul s-a desprins în 2015 dintr-o companie specializată în furnizarea de soluții software pentru outsourcing, fondată încă din 2005. Treptat, aceasta s-a specializat în soluții de automatizare, iar din 2012 și-a îndreptat atenția către piața de automatizare robotizată a proceselor.

Odată cu această specializare și mai ales din 2015, UiPath a crescut puternic. Un alt business din IT „made in România” care a ajuns global este Bitdefender care la rândul său a atras atenția marilor investitori. Conform celor mai recente evaluări, și acest business pornit de pe plaiuri mioritice se apropia de primul miliard, urmând a devenit la rândul său unicorn.

Dacă în primii ani ai economiei capitaliste cele mai mari tranzacții aveau loc în domenii clasice precum energie, bancar sau comerț, în ultima perioadă focusul s-a schimbat, iar IT-ul a ajuns în prim-plan. Ce va urma însă și de unde ar putea să răsară o nouă tranzacție record sunt momentan doar discuții și speculații. Cert e că pandemia a lovit piața de fuziuni și achiziții din România și de pretutindeni, astfel că cifrele ar putea arăta complet diferit de cele estimate inițial. Cert e totodată că anumite «deal-uri» – mari sau mici – vor continua să se parafeze pentru că orice criză aduce oportunități, câștigători și perdanți. Astfel, topul celor mai mari 100 de tranzacții din România se va schimba an de an, fie criză, pandemie sau vreme de boom economic.