Transportul viitorului care ar putea transforma profund economia lumii

Iritat de costul mare – circa 68 de miliarde de dolari – pe care îl presupunea proiectul feroviar de mare viteză din California, în 2013 Elon Musk a propus o alternativă, pe care a numit-o Hyperloop: capsule ce levitează și se deplasează prin tuburi aproape vidate, la o viteză apropiată de cea a sunetului. După calculele sale, o cursă Hyperloop de la Los Angeles la San Francisco ar dura doar 36 de minute și ar costa de 10 ori mai puțin. „Am putea asemăna această experiență cu teleportarea reală, ceea ce ar fi minunat“, a declarat Musk, spunând că Hyperloop este „singura opțiune pentru o călătorie superrapidă“.

Iar reacțiile la spusele lui Musk au împânzit internetul. Susținătorii au argumentat că rutele hyperloop ar putea transforma economia într-un mod care nu s-a mai văzut de la inventarea traficului aerian, transformând orașe îndepărtate în stații pe harta hypeloop. Alții au considerat ideea doar un scenariu SF. Oricum, Musk a declarat că e prea ocupat cu SpaceX și Tesla pentru a construi acest nou proiect și făcut o invitație către oricine ar fi suficient de ambițios să încerce. 

Astăzi, două startup-uri – Hyperloop One și Hyperloop Transport Technologies – se întrec pentru a pune în aplicare acest proiect. Folosesc sute de ingineri și au strâns milioane de la fonduri de capital de risc, s-au întâlnit cu liderii mondiali, au semnat acorduri cu națiunile suverane și au făcut parteneriate cu firme de inginerie la nivel mondial. Deși ei afirmă că totul merge ca pe roate, se pare că nu totul se desfășoară conform așteptărilor. Într-o dimineață călduroasă de mai, cei de la Hyperloop One au invitat un convoi de jurnaliști, investitori și demnitari pentru a vizita fabrica lor principală, aflată la o oră de mers din Las Vegas în deșertul Nevada. Evenimentul avea atmosfera clasică a unui concert rock – cu muzica urlând în difuzoare, cu ecrane luminoase afișând logoul companiei, recent rebranduit – însă scopul publicului era altul: de a vedea un test al sistemului de propulsie care ar alimenta designul hyperloop al companiei.

Pe scenă, Shervin Pishar, un tip brunet cu zâmbet larg, cofondatorul și președintele executiv al companiei, salută publicul; în acest timp este înconjurat de partenerii de la ARUP AEOM, un gigant în domeniul ingineriei, și arhitectul Bjarke Ingels. Însă, în spatele scenei totul fierbea: generatoarele pentru teste cedaseră cu câteva minute înainte. Copleșiți de emoții, cei din echipă și-au dat seama prea târziu că le-au activat mai devreme decât ar fi trebuit și acestea s-au supraîncălzit. Aflat și el pe scenă, BamBrogan, unul dintre cofondatori și director de tehnologie, a preluat problema. Fost inginer la SpaceX, s-a consultat rapid cu echipa pentru a reuși să ducă la capăt demonstrația cu un singur generator, chiar dacă nu la viteza planificată. După o dramatică numărătoare inversă, motorul electric a pornit și aparatul a plecat cu 186 kph, oprindu-se într-o dună mare de nisip; la fel ca mare parte din tehnologia Hyperloop, frânele nu sunt încă perfecționate.

În camera de control, inginerii s-au îmbrățișat, iar publicul a chiuit și a aplaudat. În depărtare se poate vedea traseul aprobat pentru testele hypeloop – „Deevloop“ – pe care compania intenționează să-l construiască până la începutul lui 2017. Deși prima rută comercială nu a fost decisă încă, BamBrogan a declarat că hyperloop va transporta marfă până în 2019 și oameni până în 2021. Testul a ținut prima pagină a ziarelor din întreaga lume. Hyperloop părea să afirme că ideea pe care considerăm acum imposibil de pus în practică este pe cale de a deveni curând realitate. Însă generatoarele nu au fost singurele lucruri care au mers prost la Hyperloop One. Câteva săptămâni mai târziu, BamBrogan demisiona, iar cei doi cofondatori s-au găsit implicați într-o bătălie juridică cu o miză de 250 de milioane de dolari.

Shervin Pishvar s-a născut în Iran la începutul anilor 1970, iar când avea doar șase ani familia Pishevar a fugit din locurile natale din cauza revoluției și a războiului dintre Iran și Irak și s-a mutat în Washington DC. Tatăl său a lucrat ca șofer de taxi – de aici și inspirația sa viitoare pentru investițiile în Uber – și mama sa ca menajeră. După ce a absolvit la Berkley a lansat o serie de start-up-uri tehnologice, iar în 2011 a vândut unul dintre ele – Webs.com – cu 117,5 milioane de dolari. Din acel moment a început apetența sa pentru diverse investiții.

În Silicon Valley, Pishevar și-a construit o reputație de petrecăreț, împrietenindu-se și socializând cu diverse personalități publice. Într-o excursie l-a cunoscut pe Elon Musk și au ajuns să vorbească despre hyperloop, când proiectul nu era cunoscut încă publicului larg. „Sunt puțin cam ocupat să ajung pe Marte, să construiesc Tesla și să cresc cinci băieți. Așa că îl voi preda cui dorește să încerce“, i-a spus Musk atunci. Fărăsă stea pe gânduri, Pishevar s-a implicat și l-a determinat pe Musk să facă public acest proiect. În acea lună de august, în 2013, controversatul inventator și-a pus propunerea pe hârtie: hyperloop va consta într-un tub de oțel, aproape vidat, unde capsulele destinate pasagerilor ar putea călători la viteze de peste 1,200 de km/h.