Transportul public gratuit merită? În Estonia nu a descurajat șofatul, dar îi ajută pe cei cu venituri mici, în Germania a fost introdus pentru economisirea carburanților, iar Lisabona îl vede ca pe un instrument de „justiție socială“

În Europa, unele guverne urmăresc ceea ce s-ar putea descrie „o schimbare ireversibilă spre mobilitatea cu noxe reduse“, iar transportul public gratuit face parte din această strategie. Germania a dus politica la un cu totul alt nivel, cu un tarif general de doar 9 euro pe tot timpul verii pentru călătoriile cu toate mijloacele de transport în comun regionale. Este încurajată astfel economisirea carburantului în vremuri în care energia este scumpă, iar petrolul și gazele naturale au devenit o armă geopolitică.

Gratuitatea transportului public în comun devine o tendință care se răspândește în Europa, dar are ea efectele urmărite? Experimentul Tallin (Estonia), care se desfășoară deja de un deceniu, are rezultate mixte. O schimbare notabilă este că mai puțini oameni merg pe jos. Rezultatele depind, probabil, și de cultura și obiceiurile fiecărei națiuni sau comunități. Cel mai nou venit în clubul transportului în comun gratuit, Lisabona (Portugalia) a decis că tinerii și bătrânii pot călători fără să plătească din motive ce țin de „justiție socială“, pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon și pentru „îmbunătățirea“ vieților oamenilor. Silezia Superioară, o regiune istorică din Polonia, a făcut transportul gratuit cu trenul în weekend, dar doar pentru biciclete, pentru a încuraja mobilitatea și (ciclo)turismul local – oamenii vor cheltui mai mult dacă se simt bine, iar în felul acesta se realizează o redistribuire a veniturilor dinspre oraș spre zonele rurale.

În Europa, experimentele cu transportul public gratuit au fost până acum doar ceva local sau, dacă este cazul unei țări întregi, este vorba de un stat mic sau foarte mic. Recent, Germania a mers mult mai departe.

Parlamentul a aprobat introducerea unui permis lunar de transport cu o reducere masivă de preț care permite oamenilor să călătorească cu doar 9 euro pe lună cu sistemul de transport regional în iunie, iulie și august, scrie Deutsche Welle. Inițiatorii proiectului au spus că abonamentul va permite călătorilor să facă economie la bani și că va încuraja utilizarea transportului public în comun în dauna automobilelor personale.

Economia la carburant are și o latură geopolitică deoarece Germania a fost, până când Rusia a invadat Ucraina, cel mai mare client pentru gazele naturale și petrolul rusești și prin urmare țara europeană care a contribuit financiar cel mai mult la efortul de război al Moscovei. Reducerea consumului de benzină și motorină ar ajuta Berlinul să scoată cât mai repede țara din dependența pe care o are de energia rusă. Dar dacă sistemul de transport în comun nu va face față fluxului crescut de călători?

Anul trecut, compania națională de căi ferate a înregistrat opt milioane de pasageri pe zi. Tallinnul, capitala Estoniei, ar putea oferi un răspuns. Din 2013, toți locuitorii orașului bene­fi­ciază de gratuitate la transportul cu au­to­buzul și tramvaiul. Măsura a fost introdusă atunci când criza financiară a făcut ca abo­namentele și biletele de călătorie să devină o povară prea costisitoare pentru mulți locuitori.

Dar pentru ca mecanismul să funcționeze, a fost nevoie de venituri adiționale considerabile din taxe. Sistemul a funcționat fără probleme deosebite. Cu toate acestea, transportul public gratuit rămâne o chestiune politică fierbinte în Estonia. „Oamenii se plâng că există prea puține conexiuni“, spune jurnalista Evelyn Kaldoja. De aceea, puțini oameni aleg transportul în comun pentru a face naveta la muncă. În pofida gratuității, numărul de mașini care circulă pe străzile orașului nu a scăzut. Cei care-și făcuseră un obicei din a șofa șofează la fel de mult.

Un studiu efectuat la un an după introducerea gratuității a găsit o reducere cu 40% a numărului de călătorii făcute de tallinnezi pe jos și o micșorare de doar 5% a numărului de călătorii cu mașina. Efectul asupra poluării cu noxe nu a fost nici de departe acela dorit. Totuși, mecanismul a funcționat atât de bine financiar încât a fost adoptat de 11 din cele 15 ținuturi ale Estoniei. Iar o majoritate covârșitoare a tallinnezilor spun că sunt satisfăcuți de sistemul de transport public. Acum, când benzina și motorina s-au scumpit dramatic, transportul fără bani și-ar putea demonstra toate avantajele financiare.  În orașul francez Dunkirk, călătoriile gratis cu autobuzele și trenurile regionale introduse din 2018 i-au încurajat pe șoferi să meargă mai rar cu mașina. 

Luxemburg, o țară cât un oraș, are și ea transportul public gratuit, care este valabil și pentru cei care vin din țările vecine să muncească acolo și pentru turiști. Malta vrea să lanseze același experiment începând cu 1 octombrie.  Alte orașe au alte abordări. În Viena poate fi achiziționat cu doar 4 euro un abonament de călătorie pe durata unei zile. În Austria există un permis anual cu un preț echivalent cu 3 euro pe zi care permite transportul oriunde în țară – „biletul contra încălzirii climatice“. Barcelona va oferi trei ani de transport gratuit celor care renunță la mașina personală.