Transformarea muncii: De ce viitorii angajați nu vor avea o meserie sau o profesie

Atunci când Jean-Philippe Michel, un career coach (n.r. antrenor de carieră) din Toronto, lucrează cu copiii, nu folosește cuvântul profesie și nici nu-și ajută micuții clienți să descopere ceea ce vor să devină atunci când vor fi mari, cel puțin nu în mod direct, scrie Alina Dizik, jurnalist la BBC.

Pentru Jean-Philippe Michel nu există ideea de profesie pentru care să te dezvolți. Decât să încurajeze o persoană să aleagă o profesie, să zicem, arhitect sau inginer, el lucrează invers, de la abilitățile pe care copiii vor să le dobândească.
Acesta vrea să elimine propoziția „vreau să fiu doctor/avocat etc.” și vrea să schimbe modul de gândire și să ajute copiii să descopere un obiectiv, un scop în viață, în acest caz „folosind empatia într-un mediu medical”.

Poate părea puțin esoteric, dar această sucire a gândirii ajută oamenii să-și descopere adevăratul scop, adevărata menire, arată articolul BBC. Iar câteodată aceste obiective nu se găsesc într-o singură profesie sau nu pot fi încapsulate într-o carieră. Michel spune că dacă indivizii se decid asupra anumitor abilități pe care vor să le folosească, acest lucru poate duce la o carieră care este mai bine orientată – astfel probabilitatea de a aduce satisfacție crește.

„Trebuie să-și schimbe modul de gândire învechit de la slujbe și cariere și să se gândească la provocări și probleme”, spune Michael. Idee mai greu de pus în practică pentru oamenii mai în vârstă, dar nu de neimaginat pentru tinerii din ziua de azi, care deja își concentrează din ce în ce mai mult studiile și devin specialiști.

Scopul este pregătirea noii generații pentru o carieră în viitor, care pentru mulți va fi compusă din multe micro-joburi destinate angajaților calificați, fără șef și fără companie.

DECĂDEREA TRADIȚIONALULUI

Futurologii și executivii de resurse umane spun că viitoarele slujbe vor fi compuse din mai multe proiecte de lungă durată. „În loc să se identifice cu jobul sau cu descrierea postului, angajații își vor îmbunătăți repertoriul cu noi abilități în funcție de ceea ce-l va face mai dorit angajatorilor”, este de părere Jeanne Meister, co-autorul cărții „The Future Workplace Experience”. 

Aceasta înseamnă că în viitor tineri vor avea posibilitatea de a fi mai flexibili și de a face ceea ce doresc, în dauna intrării într-un rol tradițional precum contabilitate, marketing sau finanțe.

Precursorul acestei schimbări este deja aici. Se întâmplă tot mai des ca un angajat să îndeplinească mai multe roluri într-o companie, este de părere Esther Rogers, autorul unei publicații trimestriale ce are ca subiect principal locul de muncă. „Deja există o problemă cu numele funcțiilor având în vedere atribuțiile tot mai variate ale unui angajat”, spune ea.
Persoanele cu spirit antreprenorial au de câștigat deoarece noua economie recompensează persoanele cu spirit de inițiativă, iar cele pasive, ce se complac într-un singur la job în speranța unei cariere în domeniu vor avea de suferit. Persoanele care sunt dornice să-și dezvolte propriile surse de venit și să se conecteze cu semenii lor sunt mai bine poziționate pentru a profita de numeroasele oportunități în așa-numita „gig economy” (economie bazată pe proiecte, angajamente), conform unei analize realizate de Harvard Business Review.

Așadar, tinerii cu cunoștințe de specialitate și cei cu spirit antreprenorial au de câștigat, trecând de la locuri de muncă bune la locuri de muncă excelente.

Ideea de a-ți construi un portofoliu de abilități și nu o carieră nu este nouă, ci a apărut încă din anii ‘80. Dar, până recent, ideea era mai mult teoretică decât practică din cauza lipsei tehnologiei, este de părere Meister. Acum tehnologia a creat oportunități precum Uber, Instacart (livrare de alimente) sau TaskRabbit (site de microjoburi). Microjoburile sunt proiecte care nu necesită foarte mult timp sau efort pentru a fi realizate. Astfel, o persoană va îndeplini mai multe sarcini pentru care va fi plătită de altcineva – nu neapărat o companie.

Unii vând servicii de traduceri sau dezvoltare web, alții asamblează mobilier sau oferă lecții de tenis, în timp ce alții vin cu oferte de meditații la limba franceză, editare foto și video, actualizarea și întreținerea unei pagini web, tehnoredactare etc. Orice pricepere, abilitate poate să devină serviciu prestat, orice pasiune se poate transforma într-o sursă proaspătă de venit. Pentru că piața nonformală a muncii înseamnă contactul mult mai rapid între cel care își oferă serviciile și cel care le caută.
Și cei care momentan lucrează pe posturi plătite prost, part-time, nu au siguranță și nici beneficii, așa cum este cazul angajaților din retail sau din industria serviciilor, vor avea de câștigat. De exemplu, șoferii Uber lucrează în condiții similare cu ale taximetriștilor, dar, spre deosebire de ceilalți, au controlul, ei decid cum și cât lucrează.

Totuși, soarta unei persoane care se întreține făcând doar proiecte pe site-uri de microjoburi precum TaskRabbit, Postmates, Microjoburi.ro nu este seminificativ diferită de ce a unui lucrător într-un restaurant fast-food. Ambii lucrează pe salarii mici, fără beneficii sau fără perspective de viitor strălucite. Diferența constă în faptul că tinerii nu visează să aplice la joburile din restaurantele fast-food, dar sunt dispuși să liciteze pentru microslujbe, parțial pentru că pot face asta când vor și cum vor.
Slujbele rele nu vor dispărea în această nouă economie, dar lucrătorii necalificați au șansa de a găsi o muncă mai satisfăcătoare.

Cei mai mari beneficiari ai acestei schimbări vor fi oamenii care în mod tradițional au fost marginalizați de situația actuală a mediului de muncă: casnicii, pensionarii, studenții, oamenii cu dizabilități. Acum ei au mai multe șanse să lucreze cum vor și când vor pentru a genera un venit, pentru a dezvolta abilități și pentru a face ceea ce-și doresc. Așadar, cei care până acum nu aveau nicio sursă de venit pot genera venituri; astfel, oamenii nu sunt obligați să depindă de altcineva din punct de vedere financiar.

Potrivit unui raport al companiei de cercetare Gallup, peste 70% dintre muncitorii din SUA nu sunt interesați de slujbele lor, iar alte studii în domeniu arată că în rândul angajaților există un nivel ridicat de stres ridicat și o insatisfacție legată de locul de muncă.

Așadar, „gig economy” oferă o alternativă a modelului actual de muncă pentru cei care nu doresc să fie angajați full-time sau nu doresc să fie blocați în traseul tradițional al carierei.

Conceputul de microjoburi nu a rămas doar în sfera online-ului, ci a intrat și în practica obișnuită a unor companii. Mai multe companii tradiționale încep să recupereze teren la acest capitol și oferă proiecte pentru angajații lor în regim de freelance.
De exemplu, atât Cisco cât și MasterCard testează așa-numitele „internal mobility platforms“, care le permit angajaților să aleagă proiectele care le plac, în loc să rămână într‑un rol mai structurat, spune Jeanne Meister. Astfel, în loc să lucreze doar într-un departament cu un singur supraveghetor, angajații sunt încurajați să își aleagă proiectele următoare pe baza aptitudinilor sau abilităților pe care doresc să le dezvolte, ceea ce poate însemna proiecte în alte departamente al companiei. Meister spune că acest concept funcționează, deși încă nu există studii despre rentabilitatea sa.

Google are de ani de zile un proiect asemănător, numit „20% time“, care se traduce astfel: angajații sunt încurajați să petreacă 20% din timpul lor muncind la alte proiecte decât cele pentru care au fost angajați. Angajații care nu lucrează neapărat la anumite aplicații sau servicii au ocazia să vadă cum este și să dobândească anumite abilități. Câteva produse importante ale Google care au pornit ca proiecte „20% time” sunt Gmail, AdSense sau Google News.

Michael Stull, vicepreședinte senior al firmei de consultanță Manpower Group, spune că tot mai multe firme cer același lucru. Pentru companii, recompensa este faptul că angajații sunt mult mai puțin dispuși să sară de la o companie la alta, spune futurologul Jacob Morgan, autorul cărții „The Employee Experience Advantage”. Aceste proiecte pot inspira un spirit antreprenorial și autonomie într-o companie, explică el,  dar care în schimb ar putea împiedica angajații să treacă la o altă companie.

CREEAREA UNEI CARIERE

Să alegi unde și cum să lucrezi poate părea distractiv, nu? Dar când vine vorba de realizarea unei cariere, există dezavantaje la crearea unui portofoliu de joburi, spun experții.
Dacă sari constant de la un proiect la altul, schimbarea poate avea efecte negative asupra angajaților. Odată cu schimbarea frecventă a joburilor vine și un dezavantaj: acela de a nu simți foarte ușor că ai succes, chiar dacă realizezi foarte multe proiecte, spune Michel.

Un studiu realizat de LinkedIn arată că milenialii schimbă mai des slujbele decât predecesorii acestora, bazat pe actualizarea profilurilor de LinkedIn. Totuși informația nu este infailibilă deoarece persoanele mai în vârstă, din generația Baby Boomers, tind să nu actualizeze des profilul de pe rețeaua de socializare și, în plus, tind să treacă doar cele mai recente slujbe, nu tot ceea ce au făcut când erau tineri. În acest sens, Biroul de Statistică al Statelor Unite ale Americii arată că cei din generația Baby Boombers au schimbat la fel de des jobul când erau tineri, ca și milenialii.

Trecerea de la un job la altul este privită cu ochi răi, dar acum asta este pe cale să se schimbe. Atât angajații, cât și companiile pot beneficia de aceste schimbări pe piața de muncă. Trecerea la un nou job este asociată și cu o mărire de salariu. Potrivit datelor Legal Technology Solutions, salariul unei persoane crește cu 8-10% atunci când își schimbă jobul. Totuși banii nu sunt singurul factor motivant, unii acceptând și salarii mai mici pentru a schimba mediul de lucru.

O altă problemă legată de acest concept al microjoburilor este lipsa unei identități coerente. Cei mai mulți oameni se identifică prin intermediul slujbelor pe care le practică, ceea ce nu este valabil pentru conceptul de microjoburi.
Chiar dacă unele companii experimentează, trecerea de la mentalitatea tradițională în ceea ce privește creșterea profesională la cea modernă, bazată pe proiecte, poate avea loc în ani de zile.

„Cea mai mare barieră în adaptare este mentalitatea”, este de părere Jeanne Meister.