Trăim azi cu un pas în ziua de mâine

Inteligența artificială este aici, indiferent că vrem sau nu, că alegem să o folosim sau nu, că profităm de oportunități sau beneficii. Cei mai mulți dintre noi sunt reticenți să folosească această unealtă pentru că se tem de riscuri, de schimbare, că nu le place noul. Dar este mai riscant să nu adoptăm modele și tehnologii inovatoare. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile conferinței CÂT DE MULT INOVEAZĂ COMPANIILE DIN ROMÂNIA, ediția 2023. Subtitlul ediției care s-a desfășurat săptămâna trecută – Trăim azi cu un pas în ziua de mâine – se leagă de faptul că mi se pare că noutățile din sfera inovațiilor apar cu o viteză tot mai mare și parcă trăim într-un scenariu din cărțile lui Jules Verne, evident, translatate în prezent. Pentru că, desigur, multe din ideile scriitorului francez au apărut deja. Mă întreb uneori cât va mai dura până vor deveni realitate diverse lucruri pe care ni le prezintă filmele SF de azi.

Și asta pentru că, în fiecare zi, aflu despre câte o… trăsnaie. De pildă: oamenii de știință au creat roboți vii minusculi din celule umane care se pot deplasa într-un vas de laborator și care, într-o zi, ar putea ajuta la vindecarea rănilor sau a țesuturilor deteriorate, potrivit unei cercetări publicate recent în revista Advanced și prezentate de CNN.

Sau… Cercetătorii europeni se inspiră de la păsări, pești și chiar viermi pentru a dezvolta mașini care să exploreze locuri de pe Pământ unde oamenilor le este greu să ajungă. Păsările, de exemplu, sunt un model excelent pentru investigarea designului, potrivit dr. Raphael Zufferey, robotician la Institutul Federal de Tehnologie din Lausanne, în Elveția. „Beneficiază de milioane de ani de evoluție”, spune acesta. „Avem astfel ceva care s-a optimizat de-a lungul istoriei.” Zufferey conduce un proiect de cercetare care a primit finanțare din partea UE pentru a dezvolta roboți cu aripi care flutură.

Așadar, într-o lume în care inovația pare că ne pândește după fiecare colț, ne-am dorit să discutăm pe această temă. Dincolo de interesul stârnit de inovație, ca idee și punerea sa în practică, este important de văzut cum se vede, simte și aplică ea în viața de zi cu zi – de această dată, în sfera profesională. Să vedem ce se întâmplă cu inovațiile în România.

Conferința dedicată companiilor inovatoare este un proiect pornit în 2014, când redacția Business MAGAZIN observa că, în pofida faptului că suntem considerați un Silicon Valley al Europei Centrale și de Est, România este clasată de Eurostat în peisajul european drept singurul inovator modest alături de Bulgaria. Astfel, în 2014 cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,38% din PIB, din care pentru sectorul public 0,22% și pentru sectorul privat 0,16%, potrivit INS. Lucrurile nu s-au dezvoltat prea mult de atunci, dacă ne gândim că în 2019, cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,48% din PIB, adică
5,6 miliarde de lei, din care 0,28% generate de sectorul privat și 0,2%, de sectorul public. La nivelul UE, investițiile în cercetare și dezvoltare s-au plasat la circa 2,18% din PIB, valoarea totală a cheltuielilor alocate acestui sector fiind de 295 de miliarde de dolari (în 2018); 1,45% din total a fost generat de sectorul privat, potrivit Eurostat. În 2021, România a alocat mai puțin de 0,5% din PIB pentru sectorul de cercetare-dezvoltare, la aproape același nivel ca în 2020, când alocarea a fost de 0,47% din PIB. Spre comparație, media europeană a fost de 2,27%.

Și în ciuda faptului că bugetele alocate domeniului de cercetare și dezvoltare au crescut anul acesta cu 70%, conform lui Alexandru Andrei, secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Iar ponderea acestor bugete în PIB este încă departe de 1%, nivel care reprezintă un deziderat actual. Cert este însă că inovații și inovatori sunt și în România, oricât de abuzat este cuvântul inovație, după cum semnala în cadrul evenimentului Cristian Munteanu, fondator și managing partner, Early Game Ventures. Firește însă, trebuie să facem diferența între inovație și noutate, între un lucru inventat de dragul de a fi inventat și ceva util. Una dintre definițiile inovației care a reieșit în urma discuțiilor din cadrul conferinței este că inovația reală, veritabilă, pleacă de la o nevoie stringentă, reușind să răspundă unei nevoi reale.

Bunicii noștri n-au visat cu gândul că din mașinile de spălat inteligente putem transfera rufele în uscătoare, că putem controla temperatura, lumina sau umiditatea din locuință de la kilometri distanță șamd. „Where no man has gone before”, fraza consacrată de Star Trek, are desigur aplicabililitate, dincolo de călătorii, în sfera descoperirilor. Pentru că orice inovație este un teren nou. Eu una visez la paturile acelea medicale pe care le vedem în filmele SF, unde personajul se așează bolnav, după ce este străbătut de raze laser (aș zice), este diagnosticat și tratat pe loc. Voi la ce gadgeturi visați?