Toamna aduce o nouă sucursală bancară străină pe piața românească

♦ Urmărind restructurarea datoriilor în sectorul bancar, Hoist Finance din Suedia a cumpărat și a restructurat credite rele, neperformante, de la bănci mari din Europa ♦ Băncile de pe piața românească au apelat în anii de criză economică și financiară la vânzări ale creditelor neperformante către companii specializate de recuperare creanțe, precum APS, EOS KSI, Kruk sau Coface, pentru a-și curăța bilanțurile.

Banca suedeză Hoist Finance AB a de­cis să intre pe piața bancară româ­neas­că și să opereze în regim de sucur­sa­lă, luna anunțată pentru începerea activității fiind septembrie 2020.

Hoist Finance AB (publ.) Stoc­kholm – Sucursala București figu­rea­ză în registrul instituțiilor de credit de la Banca Națio­nală, la cate­goria su­cur­sale ale in­sti­tu­țiilor de cre­dit din alte sta­te mem­bre ale Uniunii Eu­ro­pene (UE), iar data de înma­triculare a băncii în acest registru este 18 martie 2020.

„Sucursala inten­țio­nează să înceapă activi­ta­tea la data de 1 septembrie 2020“, se men­­ționează în registrul BNR la Hoist Fi­nance Stockholm – Sucursala București.

Instituțiile de credit autorizate și su­pra­­vegheate de autoritatea compe­ten­tă dintr-un alt stat membru pot în­ființa su­cur­sale pe teritoriul României pe baza no­­ti­ficării transmise Băncii Na­ționale a Ro­­mâniei de autoritatea com­pe­tentă din sta­tul membru de origine. Supra­ve­ghe­rea prudențială a acestor sucursale este re­a­lizată de autoritatea com­petentă din sta­tul membru de origine a instituției de cre­dit, fără a se aduce atin­gere com­pe­tențelor Băncii Naționale a României prevăzute de OUG nr. 99/2006 (conform art. 45 alin. (1), art.55 și art.208 din OUG nr.99/2006), potrivit regulilor BNR.

Urmărind restructurarea datoriilor în sectorul bancar, Hoist Finance din Suedia a cumpărat și a restructurat cre­dite rele, neperformante, de la bănci mari din Europa. Firma suedeză ope­rea­ză pe piețe precum Marea Britanie, Germania, Franța, Belgia, Olanda, Po­lonia și Spania, dar și-a îndreptat atenția și către Grecia și Italia.

De exemplu, banca suedeză Hoist Finance a ajutat bănci internaționale, pre­cum Deutsche Bank și Banco Sant­ander, să-și restructureze datoriile prin achiziționarea sau gestionarea unor credite de consum neperformante.

Noua criză adusă de pandemia de co­ronavirus va afecta întreaga econo­mie și, implicit, și sectorul financiar, și poate aduce, în timp, o creștere a ratei creditelor neperformante (NPL – non-performing loans).

Pe piața românească, rata NPL a os­cilat în primele cinci luni din 2020 în jurul nivelului de 4%, pentru ca în iunie și iulie să treacă de 4,3%. Comparativ, la sfârșitul anului 2019, rata NPL era 4,08%.

În ultimii ani, rata NPL a scăzut mult în România după ce în perioada crizei economice unu din cinci credite eșuase în categoria neperformantelor, devenind o problemă majoră pentru sistemul bancar.

Băncile de pe piața românească au apelat în anii de criză economică și financiară la vânzări ale creditelor neperformante către companii specializate de recuperare creanțe, precum APS România, EOS KSI România, Kruk sau Coface, pentru a-și curăța bilanțurile.

Piața locală a tranzacțiilor cu credite neperformante a fost una dintre cele mai dinamice piețe în ultimul deceniu, băncile punând pe masa recuperatorilor finanțări cu probleme de la câteva zeci de milioane de euro pe an în perioada 2008-2014 la miliarde de euro pe an în perioada 2015 – 2018.

În ultimii patru ani rata creditelor neperformante s-a redus în România de mai mult de trei ori, cel mai rapid ritm de scădere din UE. După ce anul 2017 a fost mai dinamic pe segmentul tranzacțiilor cu credite neperformante, anii 2018 și 2019 au venit cu o încetinire a ritmului, în condițiile înăspririi legislației fiscale. Dincolo de impactul modificărilor fiscale care au vizat tranzacțiile cu NPL-uri, temperarea vânzărilor de credite neperformante din ultimii ani a fost și un semn că bancherii au curățat o parte importantă din bilanțuri, situație reflectată de altfel și în nivelul din ce în ce mai scăzut al ratei de neperformanță.

În contextul crizei coronavirusului, BNR a flexibilizat cadrul prudențial pentru bănci și instituțiile financiare nebancare astfel că amânarea la plată a ratelor, determinată de impactul acestei crize, nu trebuie asociată unei noțiuni de dificultate financiară a debitorului, iar instituția bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării. Astfel, creditele amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni nu vor fi considerate problematice/neperformante și băncile nu trebuie să pună bani deoparte provizionându-le.

Însă, probleme pot apărea dacă unii debitori – persoane fizice sau companii – afectați de impactul economic negativ al crizei coronavirus, nu vor reuși să reia plata creditelor după expirarea păsuirii permisă de cadrul legislativ. În aceste condiții, rata NPL poate reveni pe creștere puternică.