Țineți-vă bine, vine adevărata criză: În câteva luni va fi primul șoc. Ratele se vor dubla pentru cei care au credite ipotecare legate la IRCC

Vineri, BNR a majorat din nou dobânda de referință, de la 4,75% la 5,5%, o creștere de 0,75%, mai puțin decât de așteptau analiștii. În Ungaria dobânda de referință este de 10,25% iar în Polonia este de 6,5% la o inflație cam ca în România, de 14-15%.

Dobânda lombard, adică dobânda la care se împrumută băncile de la BNR când au nevoie de lichiditate – și au! – a crescut de la 5,75% la 6,5%. De fapt aceasta este dobânda „reală” practicată de BNR.

Banca Națională a majorat dobânda cu doar 0,75%, mai puțin decât se aștepta piața, pentru că ultimele date indică o plafonare a inflației în T3/2022 (totuși să nu uităm că prețurile la energia electrică și gaze sunt plafonate, iar prețurile reale de pe piață pur și simplu au explodat), după care ar urma intrarea pe un trend de scădere, începând cu T4, asta dacă nu mai apare încă o lebădă neagră.

Dar poate cel mai important lucru pe care l-a menționat BNR după decizia de vineri, este că economia a intrat într-o perioadă de cvasistagnare – în T2 și T3 după creșterea neașteptată din T1 (peste 6%), deci criza, inflația, scăderea puterii de cumpărare, recesiunea din economiile occidentale încep să-și facă simțită prezența și la noi.

Pe piața interbancară ROBOR-ul la 3 luni, indicatorul de referință pentru o parte din creditele persoanelor fizice și companii, a urcat extrem de alert în ultima săptămână, fiind cotat la 8,12%, vineri 5 august.

La 1 an ROBOR-ul a fost cotat la 8,34%.

Dobânda interbancară, unde se fac cele mai multe tranzacții între bănci, a fost cotată vineri la 5,86%, față de 4,72% în luna iulie.

Această dobândă stă la baza calculării IRCC-ului, indicatorul de referință pentru creditele ipotecare – Prima Casă, Noua Casă, sau cele acordate liber de bănci, fără garanția statului.

Acum, IRCC este de 2,56%, indicator valabil pentru lunile iulie, august, septembrie.

Pentru octombrie, noiembrie, decembrie, IRCC-ul va fi de 3,9%.

Pentru ianuarie, februarie, martie anul viitor, IRCC-ul va depăși 5%, după cum arată dobânzile de pe piață, asta dacă nu va fi chiar mai mult.

Până acum cei care au luat credite ipotecare/imobiliare nu prea au simțit creșterea dobânzilor, având în vedere decalajul de calcul al IRCC – 6 luni întârziere – și diferența față de ROBOR. De aceea toată lumea vrea să schimbe indicatorul de referință, să treacă de pe ROBOR la IRCC. Dar și IRCC-ul va crește.

De exemplu, pentru cineva care a luat un credit ipotecar de 343.000 de lei, adică echivalentul a 70.000 de euro, în urmă cu 1 an, la un IRCC de 1,08%, cât era atunci, plus marja băncii de 2%, adică o dobândă totală de 3,08%, rezulta o rată lunară de plată de 1.833 de lei. Calculul este sumar, folosit doar ca exemplu.

La un venit de 6.110 lei net, rata la bancă reprezenta 30% din câștigul lunar, adică maximul cât putea acorda o bancă conform normelor.

Acum, când IRCC-ul este 2,56%, plus 2% marja băncii, rezultă o dobândă de 4,56%, ceea ce înseamnă o rată lunară de plată de 2.256 lei, adică 37% din câștigul lunar. 400 de lei în plus la rată contează, dar nu înseamnă o presiune.

Din octombrie, când se va schimba din nou, IRCC-ul va fi 3,9%, plus 2% marja băncii, rezultând o dobândă de 5,9%, și o rată lunară de plată de 2.639 de lei, adică 43% din câștigul lunar.

Dintr-o dată, în numai 1 an, rata a crescut cu 800 de lei pe lună, deci începe să „usture”. Asta dacă salariul nu s-a majorat între timp.

Din ianuarie 2023, IRCC-ul va crește la cel puțin 5,2% (un calcul făcut pe datele actuale) la care se adaugă marja băncii de 2%, rezultând o dobândă de 7,2%. Rata de plată va crește la cel puțin 3.010 lei pe lună, reprezentând 50% din câștigul lunar.

Practic, într-un an și 6 luni, rata a crescut cu 1.177 de lei, adică cu 60%.

Problema este că, între timp, puterea de cumpărare va scădea cu 20% prin creșterea prețurilor.

Dacă în momentul acordării creditului, la un venit lunat de 6.110 lei și o rată de 1.833 de lei pe lună, cu o inflație de 3%, rata putea fi plătită fără probleme, din primul trimestru al anului viitor situația se va schimba radical, amintind de perioada de acum un deceniu, când creșterea cursului francului elvețian și a euro a dat foarte multe bugete peste cap, declanșând o furie mare a românilor împotriva băncilor.

Cei care au credite imobiliare, care sunt de valori mari, vor simți în plin lovitura primită prin creșterea IRCC. Asta să nu mai vorbim de faptul că cei care sunt legați la ROBOR simt deja exponențial lovitura primită.

Mulți nu realizează ce va fi de anul viitor, la cât vor crește ratele de plată la bancă.

Nu știu dacă realizează și băncile ce furie va veni, pentru că va fi foarte greu de acomodat creșterea ratelor în bugetul unei persoane sau unei familii.

Amânarea plății ratelor nu este o soluție nici pentru clienți, nici pentru bănci, deci trebuie găsită o altă soluție.

Exemplul de mai sus se bazează pe faptul că cel care a luat creditul își va păstra locul de muncă sau salariul nu va suferi vreo modificare, în sensul reducerii lui, așa cum s-a întâmplat în criza precedentă.

Oricare dintre aceste situații ar reprezenta un dezastru.

Criza actuală nu a adus restructurări, disponibilizări și tăierea salariilor. Să sperăm că nu va fi cazul.

Oricum, de la anul se va vedea ce înseamnă creșterea dobânzilor, și nu știu câtă lume este pregătită pentru impact.