Tinerii care se cunosc de pe băncile facultății și vor acum să dea o nouă înfățișare Capitalei. Cum cred ei că va arăta Bucureștiul după pandemie?

Sunt tineri, o parte dintre ei se cunosc încă de pe băncile facultății și, cu planșele și creioanele grafit, oferă Bucureștiului o nouă înfățișare. Cu o istorie de 10 ani, antreprenorii din spatele biroului de arhitectură SSAT+ au resimțit și ei efectele pandemiei, așa că se gândesc să „proiecteze” o nouă strategie. Care este aceasta?

„Povestea SSAT+ a început încă de când eram în facultate, într-o formulă diferită față de cea actuală, dar care a pus bazele biroului de arhitectură de azi, prin motivația și formarea pe care ni le-am oferit în decursul anilor. Din garda veche, să spunem așa, am rămas eu și Alexandru Popescu, director executiv. Nu am pornit la drum cu bani puși deoparte, am construit totul treptat, deci investiția noastră a fost motivația personală, a fiecăruia din echipă, de a face lucruri de calitate”, povestește Ștefan Sava, managing director al SSAT+.

Potrivit lui, inițial SSAT+ a fost o provocare și un proiect făcut pentru prieteni de familie. „A funcționat bine încă de la bun început. Cred că asta ne-a și ambiționat să continuăm, am fost încântați să descoperim că viziunea noastră se transforma în realitate, lucru pe care nu-l vedeam concretizat în urma proiectelor de atelier de la facultate.” O influență puternică, spune Sava, a primit-o și din partea părinților, care în perioada anilor 2000 au activat în domeniul antreprenorial de construcții, la nivel micro.

„A fost o experiență pe care am prins-o din zbor, stând lângă ei, care mi-a stârnit curiozitatea și m-a făcut să-mi doresc să învăț mai multe despre domeniu, să le cer sfaturi, să pun întrebări. Cu acest spirit antreprenorial preluat din familie și cu motivația de a proiecta și construi lucruri de calitate, am început, în paralel cu munca de la birou, să mă ocup și de dezvoltare imobiliară.

Așa l-am întâlnit pe Adi (Adrian Panaitescu), actualul partener în această direcție și nu numai, cu care am creat în decursul anilor nu doar o relație de business puternică, ci și una de prietenie. Așa am ajuns să dezvoltăm proiectele The Corner, unele dintre cele mai importante pentru mine din întreg portofoliul.”

Compania a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 700.000 de lei iar pentru anul acesta estimările inițiale vizau atingerea cifrei de1,4 milioane de lei. „Rămâne de văzut dacă încă mai este plauzibilă această previziune, dat fiind contextul actual.

Nu avem încă repere după care să ne ajustăm așteptările, așa că ne vom adapta din mers. Pe viitor, încercăm să ne orientăm mai mult spre proiectele publice/cu statul, dar sigur că și acest demers cere timp, nu se face peste noapte. Aici, cred că statul ar trebui să susțină investițiile în dezvoltare și în infrastructură, și asta ar duce la un efect pozitiv cu impact dublu – contracte pentru antreprenori pe de o parte și, bineînțeles, dezvoltarea României, pe de altă parte.”

Antreprenoriat învățat „din mers”
O primă provocare în parcursul antreprenorial, spune Ștefan Sava, a fost chiar vârsta lor, și asta pentru că, văzându-i tineri, mulți au crezut că pot profita pentru a primi proiecte bune, cu bugete minime. O alta, adaugă el, a ținut de organizarea internă și de managementul organizațional. „Fiind la început de drum, a trebuit să știm să găsim soluții, să ne susținem singuri și cât mai bine – lucram de acasă de la fiecare membru al echipei, prin rotație, drămuiam fiecare leu încasat și făceam calcule cu ce costuri vom avea.

Primul birou închiriat a fost, absolut întâmplător, în garajul casei unui profesor de la facultate, Ștefan Vianu.” De furcă au avut și cu lipsa de educație arhitecturală a clienților și dorința acestora de a face totul cât de ieftin se poate, dar cu rezultate maxime, „o luptă pe care încă o mai ducem”. Momentul în care au ajuns în punctul de a fi nevoiți să facă angajări a fost de asemenea o nouă provocare, pentru că nu știau cum să gestioneze corect lucrurile.

„Acum, una dintre marile provocări pe care le întâmpinăm este dorința de a gestiona corect portofoliul de clienți, pentru a acoperi cât mai bine zonele unde avem cea mai relevantă activitate până acum, experiență și know-how, și mă refer aici la dezvoltarea de ansambluri rezidențiale premium, de dimensiuni mici și medii, în zonele urbane centrale, dar nu neglijăm nici proiectele de locuințe unifamiliale.”

În prezent, din echipa SSAT+ fac parte opt persoane, cărora li se alătură și alți parteneri și colaboratori. „Nu suntem un birou mare, însă avem multe proiecte executate, în jur de 20, dar și altele în curs de execuție sau care urmează a fi executate. Vorbim aici strict de proiecte de birouri, ansambluri rezidențiale sau locuințe, deci construcții civile, cum le numim noi. Printre cele mai relevante se numără proiectele The Corner Floreasca și The Corner Eminescu-Dacia, dar vreau să menționez și proiectele dezvoltate pentru casele Vasile Lucaciu, Romulus Office și Paicu.

Cât despre localizare, proiectăm în principal în București și foarte rar în alte orașe. În provincie am lucrat până acum doar pe proiecte mici”, notează Sava. În decursul celor zece ani, cei mai importanți clienți au fost câțiva dezvoltatori imobiliari cu care de la primul proiect au început o colaborare de succes, care continuă și astăzi. „Am reușit să creăm relații de business de bun augur, să demonstrăm că ne facem treaba la standarde înalte de calitate și de profesionalism, iar clienții noștri mizează pe valorile noastre și ne acordă încredere.”

În procente, 60% dintre clienți sunt firme, iar 40%, persoane fizice, majoritatea cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani, cu preponderență antreprenori sau persoane cu profesii liberale, „oameni care apreciază spiritul creativ și caută echipe tinere, care să aducă acel «ceva» proiectului lor”. Bugetele celor care apelează la serviciile SSAT+ diferă în funcție de complexitatea proiectelor. „Fiecare proiect al nostru e unicat, special în felul său, pentru că e gândit până în cele mai mici amănunte, având mereu în minte nevoile și cerințele clienților noștri. Toate au necesitat atenție sporită pentru detalii și au încorporat o doză peste medie de creativitate în utilizarea spațiilor.

Astfel, bugetele noastre sunt peste media pieței, pot spune. Dar nu este nicio regulă în această direcție – nu vom refuza proiectele care ne provoacă creativ și ne ajută să contribuim la estetica orașului.” Dacă în primii ani numărul proiectelor era mai mic, acesta a crescut pe parcurs, prin experiența dobândită și datorită proiectelor deja executate, care demonstrau munca lor de până atunci. Astfel, în ultimii ani, compania a încheiat anual aproximativ 15 contracte, care au legătură pe de o parte cu construcțiile civile și pe de altă parte cu domenii conexe, precum consultanță pe arhitectură sau proiectare pentru instalații și rezistență. Perioada medie de finalizare a proiectelor de construcții civile este estimată la un an, un an și jumătate. În acest moment, echipa are în jur de zece proiecte în derulare, multe dintre ele în fază finală, și aproximativ trei în fază incipientă, un exemplu fiind The Corner Armenească – Moșilor.

„Din păcate, am resimțit efectul crizei destul de repede și în mod direct –  nu am mai fost contactați pentru proiecte noi, iar proiectele pe care le aveam în derulare și-au încetinit ritmul. Dar vorbim despre o criză mondială care a avut repercusiuni în toate domeniile, așa că încercăm să revenim cât de repede la ritmul de dinainte de pandemie și să ne ajustăm planurile în conformitate cu această perioadă dificilă. În ultimele luni, am lucrat constant pe toate planurile unde a fost posibil, am planificat și dezvoltat idei pentru proiectele în curs, am încercat să ținem cât de mult legătura cu clienții noștri prin intermediul tehnologiei și să găsim soluții pentru lucrul la distanță nu doar între noi, ci și cu partenerii și inclusiv cu autoritățile”, spune Ștefan Sava.

Un viitor cu pereți „verzi”
Din punctul său de vedere, în ultimii ani se simte o ușoară educare a antreprenorilor în ceea ce privește calitatea și standardele în cazul proiectelor imobiliare. „Însă asta se datorează, zic eu, beneficiarilor finali, prin cerințele și pretențiile impuse, ca urmare a unui nivel de trai ce a crescut constant în ultimii ani. Mi-ar fi plăcut să pot spune că aceste schimbări sunt ca urmare a implicării vreunei organizații profesionale, politice sau a antreprenorilor de profil. Din păcate, nu e așa.” Se poate remarca însă, adaugă el, contribuția unor companii străine, care au simțit potențialul țării noastre, au mizat pe el și au vrut să investească, așa că au venit cu un nivel de lucru standard și au deschis noi orizonturi și perspective de business. „Nu în ultimul rând, sunt de menționat aici și antreprenorii mici, cei care se ambiționează să lupte, să aducă o schimbare în bine pentru zona de business și care investesc în servicii de calitate și în lucruri executate cu profesionalism.”

În privința elementelor-cheie din arhitectura actuală, antreprenorul spune că nu există un singur element care să dea tonul, ci e vorba despre un mix din care rezultă produsul finit, clădirea potrivită. „E, până la urmă, o negociere care conduce către varianta optimă. De ce negociere? Pe de o parte, simți să ai un aspect adaptat funcțiunii și reprezentativ perioadei, pe de altă parte, el trebuie să se supună și constrângerilor care sunt de multe feluri – economice, de eficiență energetică, adaptate utilizatorilor și nevoilor acestora, dar potrivite și contextului.” În opinia sa, clădirile viitorului trebuie să reușească să se adapteze la toate aceste cerințe prin mărirea randamentelor din toate punctele de vedere și creșterea confortului si a plăcerii de a le utiliza.

„Personal, cred că e important ca aceste clădiri din viitor să aibă cât mai multe spații verzi integrate, un aspect pe care noi ca birou de arhitectură mizăm foarte mult și de pe urma căruia am primit un feedback extrem de bun de la clienți. Conectarea cu natura se caută tot mai mult iar beneficiarii își doresc să aibă propriul spațiu verde chiar la ei acasă, iar noi încercăm să integrăm această nevoie cât mai mult în toate proiectele care ne permit.”

Piedica birocratică
Legat de nivelul la care se află piața imobiliară locală în comparație cu cel al altor state din vestul Europei, Sava spune că administrația locală și birocrația sunt, în opinia sa, cele mai mari lacune în momentul de față, dar și de până acum. Dorința permanentă, atât din partea celor din domeniul privat, cât și de stat, ca biroul de arhitectură să fie cât mai ieftin, fără a miza pe criterii sau standarde de calitate, precum și lipsa profesioniștilor din domeniu sunt alte probleme majore, cu tot ce implică ele – arhitecți și proiectări conexe, brokeri imobiliari, antreprenori și oameni din instituții profesionale de profil și din instituții publice; „dar nu pot să nu constant că există o îmbunătățire din acest punct de vedere în ultimii ani”, spune antreprenorul.

Pentru zona de stat, el crede că una dintre primele soluții care s-ar putea implementa ar fi disponibilitatea administrațiilor locale de a simplifica procedurile și de a investi în profesioniști, atât prin aducerea lor, cât și prin formarea lor. „Pentru domeniul privat, aș vedea o nișare a specialităților de orice natură – pentru lucru de calitate și cu eficiență maximă, care să ducă la rezultatele dorite – pentru că doar astfel se pot îmbunătăți standardele și calitatea, inevitabil chiar și prețurile, fără a se neglija un aspect important – să fie loc pentru toți profesioniștii, pe zona fiecăruia de interes.”

Birouri reinventate
Cu ce va fi însă diferită criza actuală pe piața imobiliară locală față de criza din 2008-2009? „Cred că încă e prematur să fac predicții cu privire la modul de proiectare în viitor, dar nu cred că greșesc dacă estimez că pe zona dedicată birourilor, ca proiectare și construcție, să fie nevoie de ajustări în viitor, și asta pentru că vom trebui să ne adaptăm la noile standarde de igienă și de distanțare generate de efectele crizei actuale.

Ce pot observa acum e o scădere a prețurilor pe zona imobiliară cauzată de cererea mai scăzută în contextul economiei actuale încetinite, cu venituri mai mici pentru firme și persoane fizice, dar și dintr-o teamă de a mai investi sau de a cumpăra locuințe. Cu toții așteptăm să se încheie această perioadă de criză și să reintrăm ușor, ușor în normalul vieții cotidiene.” Sava spune că nu vede această criză comparabilă cu cea din 2008-2009, aceasta de acum fiind, din punctul său de vedere, mult mai complexă și cu mult mai multe consecințe care se vor resimți pe o durată mare de timp. „Cred că va mai trebui să așteptăm un an sau doi până să revenim la normalitate din punct de vedere economic, dar social mai ales, segment în care vom fi afectați major. Cred că se va schimba și modul în care ne vom raporta la lucratul de acasă/ de la distanță, la serviciile de delivery sau la standardele de siguranță și de igienă.”