Timpul înseamnă bani – iar asta se vede și în durata interviurilor unuia dintre cei mai bogați români. Ce a declarat Ion Țiriac în 10 minute?

Cam 10 minute a ținut discuția cu presa a omului de afaceri Ion Țiriac, la evenimentul în care a lansat cel mai recent proiect imobiliar al său, turnul de de birouri construit în Piața Victoriei (sau „turnulețul”, cum l-a numit el), rezultatul unei investiții de 40 de milioane de euro. A fost suficient ca omul de afaceri în vârstă de 83 de ani să acopere temele sale preferate, businessul și tenisul (nu neapărat în această ordine), dar și părerea sa despre vremurile atipice pe care le trăim. 

Cred că încă 20 de ani de acum încolo în România, imobiliarele pot să fie o investiție foarte promițătoare”, a răspuns Ion Țiriac, întrebat în ce constau planurile sale de investiții viitoare la evenimentul de lansare a Țiriac Tower. El s-a declarat optimist asupra perspectivelor de dezvoltare a pieței locale de real estate, chiar și în contextul actual: „În imobiliarele europene nu găsiți prețuri atât de mici cum sunt prețurile în România.

Raportat la prețurile de acum trei-patru ani, este însă o obscenitate de cât de mult au crescut, pentru considerente în general politico-economice”. În ceea ce privește contextul socioeconomic pe care îl traversăm acum, omul de afaceri a menționat că principalul avantaj al României a fost exportul de know-how, nu de alte resurse, know-how „pe care îl cumperi pe Internet acum”: „Ce avem aici în telefon, nu avea Gagarin în satelitul lui când a fost acolo sus – pe astea le cumperi de pe internet – fie că vrem sau nu, Rusia ne-a ținut până acum cu mare parte din energie”.

A punctat că în acest moment consecințele economice ale războiului sunt greu de anticipat, mai ales în contextul resurselor oferite lumii de cele două țări aflate în conflict. „Războiul este o catastrofă – războiul în limbajul oamenilor din 2022 în toată lumea asta – războiul armat nu ar trebui să se întâmple. Fie că este un soldat ucrainean, fie că este un rus, sunt doi oameni care nu ar trebui să se confrunte într-un conflict armat. Eu am vorbit despre asta recent, când am aflat că Wimbledonul nu îi lasă pe ruși și pe ucraineni să joace. Cred că este o utopie, copiii aceștia care au lucrat 10-15 ani la asta, să nu poată să joace fiindcă cineva își dispută pe un teren armat diferențele.

Am propus să primească niște wild carduri (un wild card reprezintă, în general, un drept extraordinar de participare la o competiție acordat unui sportiv sau unei echipe care nu s-a calificat pe cale normală) și să se joace la dublu, un rus cu un ucrainean, o rusoaică cu un ucrainean și așa mai departe). Este destul că a venit o singură epidemie, minoră și lumea s-a oprit – ferească Dumnezeu lumea de mai rău. Eu nu mă văd foarte optimist când vine vorba despre viitorul economic al globului. Există repercusiuni pe toată planeta, e foarte simplu: Rusia, Ucraina livrau 25% din cerealele omenirii. Acestea nu mai sunt. India spune: «Le facem noi». Între a spune și a face e cale lungă. Atunci, românii trebuie să se pregătească pentru vremuri un pic mai grele. Atât timp cât însă există lume, există speranță. Să nu dăm din rău în mai rău”.

În discursul său însă, Ion Țiriac s-a referit mai cu seamă la performanțele sportive ale unor tenismeni – români (a spus despre Simona Halep că „o duce mai mult capul, decât corpul”), dar și internaționali – și a menționat că a apreciat întotdeauna munca, mai degrabă decât talentul. „Întrebați-l pe Federer de ce la 38 de ani juca 6-7 ore pe zi, până când lovitura aia nu îi mai intra. Eu întotdeauna am preferat un muncitor în fața unui talent. Fiecare individ, în fiecare zi, progresează, se schimbă, este un alt individ. Dacă Becker (jucătorul german Boris Franz Becker, fost numărul 1 mondial n.red.) rămânea cu mentalitatea sportivă pe care a avut-o la 17 ani, câștiga cel puțin 25 de Grand Slamuri”. 

40 mil. euro valoarea investiției în construcția Țiriac Tower,

semnificativ mai mare decât valoarea anunțată inițial, de 33 mil. euro

Întrebat dacă această filosofie se aplică și în business, în felul în care își alege oamenii de la conducerea afacerilor din grupul Țiriac, el a spus: „E un pic diferită treaba cu businessul decât cu sportul – pentru că dacă în business angajezi pe cineva, îi dai un salariu și te aștepți ca pe acest salariu să îți returneze înapoi munca. Este foarte greu încă acum în România, și-acum, după 32 de ani, să ai o cultură a muncii pe care părinții tăi nu au avut-o, nici bunicii tăi nu au avut-o, această datorie a muncii. La noi e foarte comun să spui «Aoleu, domnule Țiriac, am o problemă foarte personală astăzi.» Nu există așa ceva, la nemți dacă întârzii 10 minute, întâi te trimit la un spital de boli nervoase și apoi discută”.

Țiriac este considerat cel mai bogat român, cu o avere care depășește 6 miliarde de euro, potrivit articolelor anterioare ZF. Dacă până acum, el era un investitor pe termen lung, cu diverse active, de câțiva ani încoace a început un proces de vânzare a acestora. În ultimii ani, a vândut active de peste 1,2 miliarde de euro.

În ceea ce privește investițiile viitoare ale omului de afaceri, acestea vor fi direcționate în afara Capitalei, potrivit lui Petru Văduva, CEO al Țiriac Group, prezent și el la eveniment. „Ținta noastră este să dezvoltăm locuri de calitate, eficiență, nu ne interesează volumul. Terenul din Timișoara pe care l-am vândut era un teren care se preta retailului, nu este în ADN-ul nostru să dezvoltăm genul acesta de proiect”, a spus el referindu-se la cea mai recentă tranzacție, un teren din județul Timiș de 14,5 hectare vândut către Dedeman. Grupul Țiriac, prin brațul său de imobiliare, va dezvolta însă două cartiere rezidențiale, unul în Brașov și un altul în Timișoara: „În Brașov va fi un cartier rezidențial adresat mass market. În Timișoara avem, de asemenea, un teren special, fostul abator, un monument istoric pe care îl renovăm, va fi tot rezidențial. Dorința noastră este să fim un dezvoltator orietat pe mid-high market”. La Brașov terenul unde va fi dezvoltat proiectul se întinde pe circa 25.000 de metri pătrați, iar la Timișoara, pe 35.000 de metri pătrați. Pentru ambele proiecte, vor depune cererile pentru autorizațiile de construcție și vor demara proiectele în funcție de primirea acestora. Petru Văduva nu a precizat la ce valoare se vor ridica investițiile: „În prezent există o volatilitate a prețurilor de construcție. În funcție de această volatilitate, vom decide odată ce avem autorizația de construcție unde stăm – trebuie să facem un proiect de prefezabilitate, dacă vor rămâne costurile foarte mari și puterea de cumpărare nu se ajustează, atunci înseamnă că cererea va fi mult mai mică, atunci va trebui să știm exact cum jucăm – nu poți să construiești un proiect care nu este profitabil”.

Eu nu mă văd foarte optimist când vine vorba despre viitorul economic al globului. Există repercusiuni pe toată planeta, e foarte simplu: Rusia, Ucraina livrau 25% din cerealele omenirii. Acestea nu mai sunt. India spune: «Le facem noi». Între a spune și a face e cale lungă. Atunci, românii trebuie să se pregătească pentru vremuri un pic mai grele. Atât timp cât însă există lume, există speranță. Să nu dăm din rău în mai rău. Ion Țiriac