Test drive Suzuki Swift: un supermini cu mai multe calități decât defecte
Chiar dacă știrile despre Jimmy au luat prim-planul în ultima vreme, Swift a fost și rămâne unul dintre modelele cu cele mai bune vânzări pentru producătorul auto Suzuki.
Suzuki Swift e o alternativă la mașini precum Toyota Yaris sau Hyundai i20, dar cele din urmă oferă ceva mai mult comfort în interiorul mașinii.
La condus, Swift se așează bine pe drum iar direcția reacționează extrem de bine la schimbări, chiar și cele bruște. Am mers în jur de 500 de kilometri cu mașina, atât urban cât și extra, iar experiența a fost una pozitivă. Singurul reproș ar fi legat de acvaplanare, pentru că am avut “norocul” să mă intersectez cu o furtună de vară; am mers ceva mai repede decât viteza recomandată de 80 km/oră, e adevărat, și probabil că și greutatea redusă a mașinii a contribuit la efect.
Swift are ceva probleme în ceea ce privește habitaclul: butonul de avarii, spre exemplu, e așezat foarte sus și e dificil de apăsat. Nu e o chestiune care să afecteze în mod substanțial o călătorie, dar devine o problemă atunci când mergi pe un segment de drum în care opririle sunt dese și neașteptate.
Sistemul multimedia este și el depășit, grafica de pe navigație fiind una de care nici producătorul auto nu e prea mândru. A durat aproape 30 de minute să conectez telefonul la sistem pentru a rula muzică, mult prea mult în condițiile în care majoritatea mașinilor de pe piața au UX-uri extrem de intuitive.
E poate un aspect la care cei mai mulți nu se gândesc, dar Suzuki Swift are o gardă la sol care îți permite să o parchezi pe bordurile de la noi, un lucru pe care eu l-am apreciat în mod deosebit.
Mașina e suficient de spațioasă în interior, mai ales pe locurile din față, iar asta se traduce într-o poziție bună la condus. Pe locurile din spate spațiul e limitat, dar trebuie reținut că vorbim de o mașină care se încadrează la clasa supermini.
Consumul s-a încadrat în limitele prezente pe fișa tehnică, atât în oraș cât și pe autostradă; cu toate astea, creșterea devine evidentă atunci când forțezi motorul peste 4.000-4.500 de rpm. Vorbesc de un motor BoosterJet de 1.0, care nu e gândit pentru o viteză constantă de peste 140-145 km/oră. Vitezele sunt destul de scurte, lucru pe gustul meu; sistemele de asistență rutieră funcționează fără greș, dovedind că asiaticii pun siguranța pe primul loc.
În concluzie, aș spune că Swift reprezintă o mașină corectă din punct de vedere al raportului calitate/preț. E o mașină care se mișcă bine, nu consumă mult și are toate sistemele de care are nevoie un șofer pentru o călătorie de durată medie.