Teoriile privind nașterea stelelor, puse la îndoială de o nouă descoperire

Interferometrul astronomic din deșertul Atacama (Atacama Large Millimeter/ Submillimeter Array – ALMA, o rețea de radiotelescoape, n.r), din nordul statului Chile, a descoperit o stea din constelația Scorpionului care are masa de 15 ori mai mare decât cea a Soarelui.

O stea se formează dintr-un nor de gaz care suferă un colaps gravitațional (căderea spre interior, n.r.). Steaua care se naște atrage și mai mult praf și gaz din jur, datorită gravitației, creând gradual un disc de agregare în jurul său, care se învârte și din care se pot forma planete. O parte a materiei este ejectată de stea sub forma unor jeturi de gaz supersonice.

În ceea ce privește stelele masive, acestea emit radiație ultravioletă în timpul procesului de formare, iar mulți astronomi au crezut până de curând că această radiație distruge discul și jeturile de materie emise, împiedicând formarea stelei.

Totuși, interferometrul de la ALMA a arătat că această radiație nu afectează gazele și praful, marcând o premieră în ceea ce privește o astfel de observație.

“Mulți astrofizicieni care studiază formarea stelelor au crezut că aceste discuri și jeturi de gaz nu ar putea supraviețui în momentul în care stelele încep să emită radiații ultraviolete și că s-ar dispersa rapid. Noi am aflat acum nu numai că acestea există și supraviețuiesc, dar steaua continuă să acumuleze masă din discul de agregare”, a declarat astronomul Andres Guzman Fernandez, de la Universitatea din Chile.

Astrofizicienii se așteaptă ca telescopul ALMA, situat în regiunea uscată și cu atmosfera foarte rarefiată a deșertului chilian, să facă și mai multe descoperiri. La începutul lunii noiembrie, astronomii care lucrează cu radiotelescopul din Atacama au publicat unele dintre cele mai detaliate imagini obținute vreodată ale formării unor planete în jurul unei stele tinere.