Telenovelă interminabilă cu servicii secrete

Stănescu, unul dintre criticii din PNL cei mai înverșunați ai PSD și ai lui Ponta, a inițiat o lege care prevede măsurarea terenurilor de către Agenția de Cadastru să se facă gratis, iar legea a fost votată în Senat lunea trecută de către un PNL coalizat cu PDL, PPDD și UDMR contra PSD-PC; aceasta ar fi picătura care a umplut paharul, conform premierului. Dincolo de aceasta însă, mai mult a contat scandalul mediatic stârnit de Stănescu prin demisia, alături de alți patru liberali, din comisia de anchetă a posibilei încălcări a imunității diplomatice a judecătorului CEDO Corneliu Bârsan, prin interceptări telefonice orchestrate de SRI și DNA în virtutea legii siguranței naționale, cu scopul de a proba suspiciunea de corupție asupra soției lui Bârsan.

Sorin Roșca-Stănescu, mereu dornic de luptă contra lui Ponta, a acuzat PSD că blochează comisia fiindcă ancheta  ar fi ajuns la Traian Băsescu și la directorul SRI, Liviu Maior, lucru care nu i-ar conveni premierului. Hazliu este însă că în USL există un consens (concretizat și într-un proiect de lege promovat de un pesedist) că demantelarea epocii Băsescu trebuie să treacă și prin interzicerea folosirii de către procurori pentru cauze penale uzuale a interceptărilor telefonice cu mandat obținut în virtutea legii siguranței naționale.

Comisia parlamentară pentru controlul activității SRI, condusă de Georgian Pop (PSD), a explicat în martie că s-a autosesizat în cazul Bârsan și că a făcut deja o primă anchetă care nu a dovedit existența unor interceptări în condițiile legii siguranței naționale. Senatul a aprobat însă atunci cererea lui Roșca-Stănescu de înființare a unei comisii separate pentru cazul Bârsan, lucru catalogat (corect) de Monica Macovei drept o încercare de intimidare în general a procurorilor și a judecătorilor care emit mandate de interceptare.

Dar e de natură scandalul stârnit de Stănescu să submineze decisiv coeziunea USL? Fisura între PSD și PNL se manifestă, deși în surdină, în multiple zone de decizie politică, așa cum am văzut în ultimele luni, de la chestiunea confiscării averilor ilicite și până la cea a impunerii unei taxe de solidaritate de 10% pentru bugetarii cu salarii sau pensii de peste 1.000 de euro pe lună.

Chestiunea modificării Constituției pentru legiferarea dreptului statului de a expropria averi sau bunuri folosite la infracțiuni ori pentru cauze de utilitate publică, de pildă, și-a găsit răspunsuri diferite în interiorul puterii. Premierul Victor Ponta a insistat că articolul 44 privind proprietatea trebuie revizuit, pentru că el nu acoperă situații concrete care nu pot fi rezolvate în condițiile actuale (valorificarea mașinilor confiscate provenite din furt ori eliberarea unor terenuri pentru construcții de autostrăzi). Șeful comisiei de revizuire a Constituției, Crin Antonescu, a insistat însă că regimul proprietății nu trebuie “fragilizat”, întrucât articolul 44 acoperă suficient orice situație descrisă de premier.

De aceeași parte a baricadei cu Antonescu s-a situat de această dată președintele Traian Băsescu, care a amintit că există deja o lege privind confiscarea extinsă a bunurilor rezultate în urma infracțiunilor și că aplicarea ei riguroasă ar rezolva toate problemele.