Tehnologie da,outsourcing ba

Au trecut deja zece ani de când Gabriel Mardarasevici intra în liga pe care Business Magazin a numit-o ITlionarii. În 2005, a vândut Radix, compania pe care a dezvoltat-o timp de zece ani, către Ness Technologies, companie de tehnologie venită să facă achiziții în România pe filiera Microsoft. A rămas la conducerea Ness Technologies doi ani, după care a avut o perioadă sabatică, în care i-au trecut prin minte și prin față mai multe idei de business. Râde acum când își amintește că i se părea la fel de fezabil atunci să investească în imobiliare, în clinici medicale sau în lanuri de lavandă, dar că nu a înaintat prea mult cu niciunul dintre aceste proiecte și că, după aproape un an de liniște, a realizat că trebuie să facă din nou ceea ce se pricepe.

Acesta este motivul pentru care a analizat cu multă atenție un proiect pe care i l-au propus doi foști colegi din Radix și pe care l-au demarat în 2008, în pragul unei crize economice pe care, așa cum nu au prevăzut-o, nici nu au prea simțit-o.
Gabriel Mardarasevici și-a anunțat decizia de plecare de la conducerea Ness Technologies Romania (fosta Radix Technologies) în decembrie 2007, plecarea efectivă având loc la mijlocul lui 2008 – în acest interval a avut loc un transfer de responsabilități către Mircea Neagu, desemnat de organizație să preia poziția de country manager. Decizia de a-și lua un an sabatic a venit imediat, ca o recompensă pentru cei 14 ani în care a dezvoltat Radix. „Motivul pentru care m-am retras și care încă îmi vine în cap și acum (după opt ani de la retragere) este o ușoară uzură. După 13-14 ani de implicare foarte mare în afacere, într-o perioadă solicitantă din punctul de vedere al timpului alocat și al emoțiilor generate, al sacrificiilor în viața privată și poate și o ușoară pierdere a fiorului în a face afaceri, parcă vine momentul să faci un pas în lateral și să privești la ceea ce ai făcut sau urmează să faci, din afara vâltorii.“

Nu prea a stat nici în anul sabatic și a început să analizeze oportunități de investiții. Prima încercare a fost, evident, în imobiliare: „Nu pot spune că a fost nici rău, nici bine. Pot califica unele dintre proiecte ca eșecuri certe, altele încă au perspectivă, iar câteva au fost OK. Evident, nu mă pricep la treaba asta“. Apoi, a demarat primul proiect oficial de business angels de pe piața din România, alături de prietenul său Bogdan Pițigoi (fondatorul și directorul general al rețelei de dealeri Tester Casa Auto): „Am avut de învățat destul din încercarea noastră (atât eu, cât și Bogdan). Proiecte multe depuse, însă idei relativ puține.

Acum, după 5-6 ani, ne este limpede motivația: toată lumea gândea atunci în termeni de a cumpăra ceva (eventual un teren) și de a vinde mai scump. Ăsta era momentul în economia românească. Am ales să investim într-un proiect din zona serviciilor de publicitate, panotaj cu ecrane de dimensiune mare, o relativă noutate pentru acele vremuri. Nu a mers, începuse criza, iar unele dintre primele bugete tăiate au fost cele de publicitate“. Au mai fost și altele, zâmbește acum Gabriel Mardarasevici, dar existența lor a subliniat de fapt cât de importantă a fost lecția pe care aceste încercări i-au dat-o: „Despre clinica medicală, agricultură bio și diverse francize ca idei de business aproape ca am uitat. Au venit și au plecat. Lecția învățată (nu prea scump, spre norocul meu) din toate aceste idei a fost: fă ceea ce știi bine și intră în afacerile unde te poți pronunța cu oarece competență“.

În acest context, a venit ca o mănușă ideea unor foști colaboratori de la Radix/Ness de a demara împreună un demers antreprenorial în zona tehnologiilor. „Primele implementări le-am avut pentru Iulius Grup, apoi am avut comenzi pentru dezvoltări de tip BMS (building management system). Între timp, echipa a crescut și cu specialiști în IT și au apărut și comenzi din această categorie. Îmi aduc aminte că unul dintre cele mai provocatoare proiecte a fost un roll out pentru 20.000 de sisteme cu tehnologie Microsoft, lucrând chiar pentru Microsoft România“, povestește Gabriel Mardarasevici, care pornise în 2008 cu firme separate pentru IT și BMS, acum cea mai mare parte a activității fiind centralizată în Focality (pe partea de dezvoltare software grupul mai controlează două firme, Agilent și MG&G, cu cifre de afaceri sub 0,5 milioane de euro fiecare, care sunt încă separate de Focality „pentru o mai bună monitorizare a costurilor“). Anul trecut, Focality a avut afaceri de aproximativ 10 milioane de euro, cu 10% marjă de profit. Compania lucrează acum cu 45 de angajați permanenți și aproximativ 20 de colaboratori externi, în funcție de proiecte. Pentru acest an, Gabriel Mardarasevici se declară mai conservator și estimează o creștere de maxim 10%, dat fiind și saltul cifrei de afaceri de anul trecut.

Sunt câteva motive pentru care Focality are la șase ani de la înființare un business mai mare decât avea Ness Technologies România (fosta Radix) la momentul vânzării. Este vorba de dimensiunea pieței, dar și de experiența fondatorului, îmbogățită de timpul petrecut în corporație, care „te recalibrează și balansează entuziasmul antreprenorului cu norme și cu evaluarea atentă a pașilor pe care urmează să îi facă.
„Practic, am încercat să combinăm experiența anterioară, atât antreprenorială, cât și corporatistă. Am procedurat mai mult activitatea, am cooptat în management și în acționariat oameni cu minimum zece ani de experiență în IT și management, am delegat foarte multe atribuții (așa încât rolul meu în firmă este mai mult de «advisor»), am încurajat angajarea de experți înalt calificați (pe principiul că la Lună ajungi cu racheta și nu cu un milion de biciclete). În acest fel s-au putut aborda proiecte cu complexitate ridicată la clienți corporate“, explică Gabriel Mardarasevici modul cum a construit strategia Focality. Printre primii clienți ai noii companii a fost Iulius Grup (compania fondată și condusă de omul de afaceri Iulian Dascălu), pentru care „am avut cereri complexe și termene foarte ambițioase.

Cea mai importantă lucrare a Focality pentru Iulius Grup a fost cea din cadrul proiectului Palas (proiect imobiliar dezvoltat de Iulius Grup la sfârșitul anilor 2000, pe o suprafață de 320.000 mp din centrul orașului Iași și cu o investiție de peste 260 milioane de euro): „Serviciile de consultanță, proiectare, implementare și mentenanță în domeniul instalațiilor electrice de curenți slabi, al tehnologiilor IT hardware și software din cadrul proiectului Palas au fost realizate de Focality, iar modul cum echipa a dus la bun sfârșit acest proiect a propulsat Focality în rândul partenerilor în dezvoltarea marilor proiecte de acest gen din România“.

„Ne mândrim cu parteneriatul cu Iulius, chiar dacă volumele nu sunt foarte mari“, spune Gabriel Mardarasevici, explicând că, prin prisma clienților cu care lucrează, Focality și-a construit o expertiză în verticala Utilities: „Un alt client de același profil și cu care colaborăm tradițional este Tester Grup. Microsoft Romania, CEZ România, Enel România, Lasting Systems, E.oN sau Electrica sunt alți clienți importanți pentru noi“.
Compania a luat și proiecte în afara țării, Gabriel Mardarasevici explicând că strategia externă a Focality a luat în calcul un partener: „Fiind mici, pentru proiecte majore am abordat piața externă împreună cu companii de renume, iar acum avem o bună colaborare cu Indra Sistema Spania. În alte situații, am clusterizat ofertele cu alte firme românești pentru a acoperi un spectru mai larg de ofertare. Am abordat piețele din Albania,

Turcia, Tanzania, Turkmenistan sau Republica Moldova“.
Compania nu a luat însă și nici nu dorește să ia proiecte de outsourcing, după cum spune fondatorul acesteia: „Personal prefer lucrul direct cu end-userul în proiect, ceea ce ridică nivelul de expertiză“. Mardarasevici crede, la fel ca cei mai mulți oameni din industrie, că proiectele de outsourcing nu pot crește expertiza și nici nu pot duce piața la maturitate: „Outsourcingul oferă un bun mod de a fixa oamenii buni în țară, dar cred că va trebui să existe o strategie de creștere a plus valorii create. Outsourcingul este și va mai fi util dezvoltării industriei de IT din România, însă, așa cum arată el astăzi, este mai mult vorba de cantitate și nu de calitate. Cei mai mulți mari angajatori care localizează astăzi operațiuni de IT în România se uită după expertiza medie, pe care o plătesc cu salarii de ordinul sutelor de euro/dolari, față de miile de euro/dolari cu care sunt plătiți IT-iștii care creează plusvaloare, în mod normal“. 

Mardarasevici estimează că nu mai mult de 30% dintre IT-iștii români lucrează pe proiecte creative, iar cei mai mulți specialiști din domeniu fac suport IT, testare sau documentare: „Șansa este să existe și antreprenori români care să aibă produse/servicii IT pentru export. Există câteva companii care sunt pe zona de structural engineer, dar cred că suntem sub potențial“.