Taxa pe stâlp, prin care Guvernul Ciolacu 2 vrea să impoziteze cu 1,5% valoarea construcțiilor speciale, lovește în plin investițiile eoliene și proiectul Neptun Deep

Taxa pe construcții speciale (taxa pe stâlp) – cea mai controversată măsură din Ordonanța austerității publicată duminică în transparența decizională de Ministerul Finanțelor – prin care se impune un impozit de 1,5% din valoarea acestor construcții, lovește în plin în investițiile eoliene, fotovoltaice, off-shore, on-shore inclusiv proiectul Neptun Deep din Marea Neagră.

“Taxa pe stâlp, referitoare la grupa 1 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, vizează, în principal, construcții speciale utilizate în diverse activități economice. Această măsură fiscală impactează și proiectul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, care implică infrastructuri esențiale pentru extracția și procesarea gazelor naturale din platoul continental al Mării Negre. Majoritatea acestor infrastructuri se încadrează în categoria construcțiilor speciale, fiind astfel supuse taxei de 1,5%”, spune Daniela Mândru, analist al Swiss Capital – cea mai mare casă de brokeraj de la Bursa de Valori.

Potrivit proiectului de ordonanță, impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri. “Asupra valorii construcțiilor” este o exprimare neclară și confuză. Ce fel de valoare? Contabilă, valoarea pieței?

Daniela Mândru spune că infrastructurile incluse în proiectul Neptun Deep care ar putea intra sub incidența acestei taxe includ conductele submarine și rețelele de transport gaze, considerate construcții speciale. De asemenea, platformele de foraj și extracție offshore, dacă sunt înregistrate contabil ca construcții fixe și nu ca echipamente mobile, ar putea fi impozitate. Stațiile onshore utilizate pentru procesarea și distribuția gazelor naturale sunt alte componente ale proiectului care se încadrează în această categorie.

Daniela Mândru notează că un aspect important de reținut este că platformele offshore, deși clasificate ca fiind construcții speciale, pot fi exceptate de la taxă dacă sunt considerate echipamente tehnologice mobile în înregistrările contabile. Această distincție poate influența semnificativ povara fiscală asupra proiectului.

“Pentru a atenua impactul acestei taxe, există mai multe soluții posibile. O clasificare contabilă optimizată ar putea exclude anumite componente, precum echipamentele tehnologice mobile, din categoria construcțiilor speciale, reducând astfel baza de impozitare. De asemenea, dat fiind caracterul strategic al proiectului pentru securitatea energetică a României, guvernul ar putea analiza posibilitatea exceptării acestor tipuri de investiții de la taxa pe stâlp. O altă opțiune este integrarea costurilor generate de taxă în prețul final al gazelor naturale, ceea ce ar transfera parțial povara fiscală asupra consumatorilor finali”. Ea menționează însă că cel mai important aspect este legea offshore care stipulează ce regim fiscal se aplică pe toată perioada derulării acordurilor petroliere, respectiv cel de data de 1 ianuarie 2023, când nu exista impozit pe construcții

Companiile din domeniul energiei, extracției de petrol și gaze, mineritului, telecomunicațiilor sau agriculturii ar urma să fie cele mai afectate de taxa pe stâlp dată fiind valoarea foarte mare a construcțiilor speciale deținute de astfel de firme.

Taxa pe stâlp, introdusă în 2014 de guvernul Ponta, a fost eliminată în 2017 din mai multe motive legate de impactul negativ asupra economiei și competitivității companiilor. Printre motivele principale care au condus la anularea acestei taxe se numără:

Povara fiscală excesivă asupra companiilor

Taxa afecta în special companiile cu investiții semnificative în infrastructură și active fixe, cum ar fi cele din energie, telecomunicații, agricultură și industrie. Costurile ridicate au redus competitivitatea acestor companii pe piața internă și externă.

Descurajarea investițiilor

Taxa pe stâlp a fost percepută ca o piedică în atragerea de investiții străine și în stimularea investițiilor interne. Impozitarea suplimentară a construcțiilor speciale a diminuat profitabilitatea proiectelor și a descurajat dezvoltarea infrastructurii strategice.

Impact negativ asupra economiei

Companiile au transferat parțial costurile generate de taxă către consumatori, prin creșterea prețurilor la produse și servicii, ceea ce a afectat consumul și a generat presiuni inflaționiste.

Ineficiența fiscală

Deși a fost introdusă ca o măsură pentru creșterea veniturilor bugetare, efectele adverse asupra economiei au diminuat impactul pozitiv pe termen lung. Taxa a fost văzută ca un impozit care penalizează dezvoltarea economică și investițiile productive.

Critici din partea mediului de afaceri

Asociațiile de afaceri și investitori au criticat taxa pe stâlp pentru caracterul său regresiv și discriminatoriu, solicitând eliminarea acesteia pentru a îmbunătăți climatul investițional din România.

Eliminarea taxei în 2017 a fost justificată de guvernul de atunci prin necesitatea de a stimula mediul de afaceri și de a încuraja investițiile în sectoare-cheie ale economiei.